Estimările doctorilor spun că între 25 și 70% dintre oameni sunt afectați de halitoză (sau sindromul de gură urât mirositoare) mai devreme sau mai târziu. Una dintre cele mai comune probleme ale cavității bucale poate fi cauzată de o igienă orală deficitară, de anumite combinații de alimente sau poate fi un simptom al unor probleme de sănătate.

Care sunt cauzele respirației neplăcute?
Cum este diagnosticată respirația neplăcută?
Ce poți face pentru a avea o respirație proaspătă?

Care sunt cauzele respirației neplăcute?

Există mai multe posibile cauze ale respirației neplăcute. Mai jos sunt cele mai comune dintre ele:

  • Consumul unor alimente – resturile de alimente rămase între dinți pot duce la răspândirea bacteriilor și apariția respirației neplăcute. De asemenea, consumul de ceapă, usturoi, alimente picante sau cafea pot duce la halitoză.
  • Fumatul – fumatul iti poate afecta respiratia si plamanii. Mai mult, fumătorii au un risc mai mare de probleme gingivale, o altă cauză a respirației neplăcute.
  • Igiena dentară deficitară – dacă nu te speli zilnic pe dinți și nu folosești ața dentară, resturile alimentare vor rămâne între dinți, ducând la mirosuri neplăcute. Lipsa unei igiene dentare adecvate poate duce la probleme mai grave, care pot pune în pericol sănătatea dentară. În plus, bacteriile pot rămâne pe suprafața limbii, motiv pentru care și aceasta ar trebui curățată zilnic.
  • Gura uscată – saliva ajută la eliminarea bacteriilor, care pot duce la un miros neplăcut, însă în cazul xerostomiei, producția de salivă este mult diminuată. Acestă afecțiune apare din cauza unei deficiențe a glandelor salivare sau ca un simptom al unor boli, mirosul neplăcut făcându-se simțit mai ales dimineața.
  • Unele medicamente – pot reduce cantitatea de salivă produsă în mod normal și pod duce la apariția mirosurilor neplăcute. Alte medicamente eliberează ele însele anumite mirosuri în momentul digestiei. În rândul acestor medicamente intră nitrați,i care tratează angina, unele pastile pentru tratarea cancerului precum și unele tranchilizante (în special, fenotiazina). În unele cazuri, persoanele care depășesc doza recomandată de suplimente cu vitamine pot avea o respirație neplăcută.
  • Infecțiile cavității bucale – mirosul neplăcut al respirației poate apărea după  scoaterea unui dinte sau ca o consecință a degradării gingiei sau a unor măsele.
  • Alte infecții – ale nasului, amigdalitei sau a sinusurilor.
  • Unele boli – cei cu boli metabolice, reflux gastric sau unele tipuri de cancer pot avea o respirație neplăcută.
  • Unele diete – postul sau dietele slabe în carbohidrați pot produce halitoză.

Foarte rar respirația neplăcută poate apărea ca urmare a:

  • Cetoacidozei – în cazul persoanelor cu diabet, atunci când organismul nu mai are resurse de glucide pentru energie începe să ardă din rezervele de grăsime. În urma procesării grăsimilor apar cetonele. Acestea produc un miros specific neplăcut.
  • Obstrucției intestinale – respirația poate avea miros de fecale dacă au existat perioade de vărsături.
  • Bronșiectaziei – în cazul acestei boli căile respiratorii se lărgesc permițând acumulare mucusului care duce la miros neplăcut.

Cum este diagnosticată respirația neplăcută?

În general, diagnosticul este stabilit de către stomatolog în funcție de miros, pe o scară de la unu la șase. În unele cazuri s-ar putea să ia o mostră de la baza limbii pentru a detecta după miros posibila cauză. În cazuri foarte rare, se apelează la teste specifice pentru detectarea mirosului (atunci când se crede că acesta este un simptom al unei boli). Mai jos sunt principalele modalități de diagnosticare a respirației neplăcute.

  • Halimetru – acesta detectează nivelul de sulf din cavitatea bucală.
  • Cromotografie cu gaz – testul măsoară nivelul unor compuși ai sulfului precum hidrogen sulfurat, metantiol sau sulfură de dimetil.
  • Test BANA – măsoară nivelul unor enzime produse de bacteriile care dau mirosul neplăcut.
  • Test beta-galactosidază – detectează nivelul acestei enzime care este corelată cu halitoza.

Ce poți face pentru a avea o respirație proaspătă?

În cele mai multe cazuri, respirația neplăcută este un caz ușor, care trece dacă adopți o igienă orală adecvată și dacă apelezi la câteva trucuri naturiste. Mai jos sunt principalele modalități de tratare a respirației neplăcute:

  • Igiena orală sănătoasă – potrivit studiilor, lipsa igienei orale adecvate este principala cauză a apariției halitozei. Pentru a evita mirosul neplăcut este recomandat să te speli pe dinți de cel puțin două ori pe zi (dimineața și seara) iar fiecare sesiune să dureze două minute. Pentru a evita acumularea bacteriilor este indicat să folosești ață dentară și să te speli pe limbă fie cu o periuță prevăzută cu un spațiu special în acest sens sau cu un dispozitiv separat (bacteriile de pe limbă se acumulează mai ales în jumătatea inferioară – cea de la baza limbii). Nu uita să schimbi periuța de dinți la fiecare trei luni. Dacă știi că ai probleme dentare mergi de cel puțin două ori pe an la control stomatologic.
  • Pătrunjel sau mentă – mestecă mentă sau pătrunjel pentru a avea o respirație proaspătă chiar și atunci când nu ai la îndemână periuța de dinți. Studiile realizate pe rozătoare au arătat că aceste plante au un rol odorizant, îndepărtând mirosul neplăcut de sulf.
  • Suc de ananas – dacă ai probleme digestive iar mirosul neplăcut apare din acestă cauză, una dintre soluții poate fi sucul de ananas. Acest fruct conține papaină și bromelaină, două enzime digestive care ajută la procesarea mai rapidă a alimentelor și ajută la eliminarea halitozei.
  • Apă – unele studii au arătat că mirosul neplăcut cauzat de gura uscată poate fi combătut prin asigurarea hidratării adecvate a organismului. Asigură-te că bei un pahar de apă (sucurile carbogazoase și cafeaua te deshidratează și mai mult) la fiecare oră.
  • Iaurt – acesta conține bacterii bune din categoria Lactobacillus. Acestea combat bacteriile dăunătoare din tubul digestiv, de la cavitatea bucală la stomac, iar studiile au arătat că pot combate halitoza. Un experiment a urmărit un grup de participanți pentru șase săptămâni. Cei care au consumat iaurt au resimțit o reducere de 80% a respirației neplăcute.
  • Lapte – studiile au arătat că un pahar de lapte după o masă cu usturoi sau ceapă a redus semnificativ mirosul neplăcut de după masă. Alternativ, poți alege un alt aliment care te scapă de mirosul de usturoi, mărul. Cercetătorii spun că anumiți compuși din măr neutralizează mirosul neplăcut.
  • Portocale – în cazul persoanelor cu o producție redusă de salivă, portocalele pot veni în ajutor. Aparent conținutul ridicat de vitamina C este responsabil pentru stimularea producției de salivă (care ajută la eliminarea bacteriilor care produc mirosul neplăcut). Alternativ, poți consuma măceșe, coacăze negre, kiwi, lămâi sau căpșuni.
  • Zinc – acest element este un ingredient-cheie în apa de gură și guma de mestecat, ajutând la eliminarea halitozei. Studiile au arătat că prin consumul apei de gură cu zinc respirația neplăcută este mult diminuată.
  • Ceai verde – un studiu din 2008 a arătat că ceaiul verde are proprietăți dezinfectante și odorizante care pot împrospăta respirația. Dacă faci un ceai verde seara și îl pui la frigider după răcire, îl poți consuma a doua zi la locul de muncă.
  • Apa de gură făcută în casă – amestecă două lingurițe de bicarbonat de sodiu cu un pahar de apă și clătește gura pentru 30 secunde. Bicarbonatul de sodiu a fost dovedit ca având beneficii în eliminarea bacteriilor din gură iar pasta de dinți cu bicarbonat reduce respirația neplăcută.  

Respirația neplăcută este, de cele mai multe ori, o problemă temporară care trece dacă adopți o igienă orală adecvată și urmezi câteva trucuri naturiste (consumul de mere, ceai verde sau frunze de mentă, suc de portocale sau ananas etc). Respirația proaspătă este la îndemâna oricui.

Sursa foto: Shutterstock

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*