Enterocolita este o inflamație a intestinului subțire și a celui gros, răspândit mai ales în sezonul cald, atunci când alimentele se alterează mult mai repede. Întâlnită atât la copii, cât și la adulți, enterocolita trebuie detectată din timp pentru a preveni alte probleme digestive sau perforarea intestinelor.

De câte tipuri este enterocolita?
Care sunt simptomele enterocolitei?
Care sunt cauzele apariției enterocolitei?
Cum este diagnosticată enterocolita?
Cum poate fi tratată enterocolita?
Cum poate fi prevenită enterocolita?

De câte tipuri este enterocolita?

Există mai multe tipuri de enterocolită, diferențierea făcându-se mai ales în funcție de simptomele asociate bolii. Mai jos sunt principalele tipuri de enterocolită:

  • Enterocolită necrozată – este întâlnită în cazurile de inflamație intestinală însoțită de reducerea grosimii țesutului care căptușește intestinul subțire și gros. Acest tip de enterocolită este întâlnit mai ales la bebelușii născuți prematur sau copiii mici. Cauza nu este cunoscută cu precizie, însă doctorii cred că are legătură cu sistemul imunitar, încă slab dezvoltat al micuților, fapt care crește riscul de infecții bacteriene. Altă teorie spune că expunerea copiilor la un surplus de hrană crește numărul bacteriilor din intestine și implicit riscul de infecție. Lăsată netratată, enterocolita necrozată poate fi fatală.
  • Enterocolita asociată administrării de antibiotice – bacteriile bune din intestine ajută la digestia alimentelor. Atunci când iei antibiotice, medicamentul distruge o parte din bacteriile intestinale creând cadrul ideal pentru infecții cu Clostridia (care irită intestinele). Primele simptome sunt crampele abdominale și diareea. În cazul acestul tip de enterocolita, simptomele apar după circa 10 zile de tratament cu antibiotice.
  • Enterocolita pseudomembranoasă – implică atât inflamarea intestinelor cât și a membranei care le protejează. În multe cazuri apare ca o consecință a administrării de antibiotice, însă nu întotdeauna. Printre simptome se numără diareea cu un miros neplăcut specific, mucus în fecale și o eliminare a proteinelor de pe pereții intestinali.
  • Enterocolită hemoragică – reprezintă tot o inflamație a intestinelor, însă de această dată de vină sunt unele tulpini ale bacteriei E. coli. Se remarcă prin crampe abdominale, febră și diaree. Lăsată netratată, infecția poate afecta organele crescând riscul de insuficiență renală, probleme ale nervilor și atac vascular cerebral.

Care sunt simptomele enterocolitei?

Simptomele enterocolitei variază de la o persoană la alta, depinzând nu doar de tipul de enterocolită ci și de propriul istoric medical. În general, enterocolita afectează ultima jumătate a tractului digestiv, astfel că are simptome comune multor boli digestive. Mai jos sunt principalele simptome asociate enterocolitei:

  • febră
  • stare generală de rău
  • vărsături
  • pierderea apetitului
  • diaree
  • senzația de oboseală și epuizare fizică
  • umflarea abdomenului
  • diaree
  • dureri musculare
  • rar, sângerări rectale

Care sunt principalele complicații ale enterocolitei?

Netratată, enterocolita duce pe termen scurt la deshidratare și dezechilibre electrolitice (datorită combinației dintre vărsături și diaree). În cazuri extreme și în cazul persoanelor cu boli cronice poate apărea perforarea intestinelor.

Care sunt cauzele apariției enterocolitei?

Enterocolita apare ca urmare a unei infecții cu bacterii, virusuri, fungi sau paraziți intestinali.

  • Infecțiile cu bacterii (de cele mai multe ori cu Salmonella) apar ca urmare a consumului de alimente contaminate sau la atingerea unor persoane sau animale purtătoare. Infecția cu Shigella apare mai ales în rândul copiilor (de exemplu, în creșe sau grădinițe) iar infecțiile cu E. coli sau Campylobacter afectează pe toată lumea și sunt luate în urma consumului unor alimente neprocesate termic (mai ales, carne și lactate) sau a apei contaminate.
  • Infecțiile cu virusuri (mai ales rotavirusuri, adenovirusuri eterice și astrovirusuri) – sunt epidemice iar simptomele variază mult pe durata bolii (între 2 și 7 zile).
  • Infecții cu fungi (cea mai întâlnită ciupercă este Candida) – apar ca urmare a consumului de medicamente care tratează problemele sistemului imunitar.  
  • Infecții cu paraziți intestinali (Giardia lambia, Balanditium coli sau Entamoeba histolytica sunt cei mai frecvenți vinovați) – sunt transmise prin contact, consum de apă contaminată și ingestia alimentelor nepasteurizate sau nepreparate termic. Persoanele cu probleme imunitare au un risc mai mare de infecții cu paraziți intestinali.

Cum este diagnosticată enterocolita?

Diagnosticarea enterocolitei poate implica mai multe teste medicale. Obligatorii sunt testele standard de sânge și testarea unei mostre fecale. Doctorul poate recomanda un RMN pentru a detecta semnele inflamației la nivel intestinal.

Mai mult, un test cu imagistică al stomacului va permite doctorului să vadă dacă pereții intestinului s-au subțiat. În cazuri foarte rare, trebuie prelevată și o probă de vomă.

Cum poate fi tratată enterocolita?

Tratamentul enterocolitei depinde mult de tipul și de cauza sa (este  vorba de o infecție bacteriană sau virală?). De cele mai multe ori, este nevoie de internare pentru ca doctorul să monitorizeze progresul tratamentului medicamentos, însă există și cauze ceva mai ușoare care nu necesită internare. În general, sunt recomandate fluide, antibiotice (însă doar pentru a preveni sepsisul și doar în cazurile în care boala nu a fost cauzată de administrarea de antibiotice), medicamente antispastice și anti-vărsături.

Foarte rar este nevoie de operație și acest lucru doar atunci când intestinele sunt perforate – acest lucru este necesar atunci când pacienții nu răspund la tratament sau există un risc mare de hemoragii interne.

De asemenea, va fi nevoie de schimbări ale dietei zilnice. Pe perioada de recuperare trebuie să consumi multe lichide pentru a reface echilibrul din organism. De asemenea, va fi nevoie să consumi prebiotice și probiotice pentru a reface flora intestinală. În primele 1-3 zile ar trebui să consumi brânză proaspătă, orez, supe de legume și carne slabă fiartă. Până la refacerea completă este recomandat să eviți prăjelile, preparatele picante, carnea grasă, alcoolul, cafeaua, produsele semi-preparate din comerț, dulciurile, băuturile carbogazoase și fructele crude (cu excepția, bananelor). Mai mult, nu sunt recomandate alimentele care balonează așa cum sunt fasolea, mazărea, lintea, varza sau broccoli.

Cum poate fi prevenită enterocolita?

În cele mai multe cazuri, enterocolita dispare în 4-7 zile, recuperarea întinzându-se pe pe două sau trei săptămâni doar în cazurile grave.

Prevenția înseamnă, în cazul enterocolitei, o combinație de igienă adecvată și atenție atunci când cumperi anumite alimente. Mai jos sunt câteva sfaturi care vor scădea mult șansele de a te alege cu enterocolită:

  • Spală-te pe mâini cu apă și săpun când vii acasă, înainte de pregătirea și servirea mesei și după scaun
  • Atunci când călătorește, ia-ți la pachet șervețele umede cu alcool
  • Nu bea apă din izvoarele publice fără a fierbe apa înainte
  • Folosește cuțite, furculițe și accesorii de gătit curate înainte de prepararea mâncării
  • Separă alimentele pe categorii (de exemplu, ține la distanță carnea crudă de fructe și legume proaspete)
  • Curăță regulat suprafețele pe care gătești
  • Gătește carnea la temperatura potrivită – de exemplu, puiul se gătește bine la cel puțin 74 grade Celsius, carnea de vită tocată la minim 71 grade Celsius iar carnea de porc, miel sau vită la cel puțin 63 grade Celsius
  • Depozitează resturile alimentare rămase la frigider imediat după răcire
  • Fii atentă la perioada de valabilitate marcată pe alimente
  • Dacă ai un risc mai mare de enterocolită (de exemplu, ai afecțiuni imunitare sau pereți intestinali sensibili) este bine să limitezi sau să eviți cu totul (vorbește cu doctorul) fumatul și alcoolul

Enterocolita este o afecțiune care ne poate afecta pe mulți dintre noi. Detectarea din timp și drumul urgent la doctorul dacă simptomele nu dispar după două zile sunt obligatorii pentru a evita apariția complicațiilor și compromiterea sănătății. Enterocolita nu este o boală gravă, prevenția însemnând de multe ori doar o atenție sporită acordată igienei zilnice și felului în care prepari alimentele.

Sursa foto: Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*