Mâncatul compulsiv este cea mai comună tulburare alimentară, care afecteaza tot mai multe persoane, indiferent de varsta.
Dacă auzi tot mai des persoane afirmand că mănâncă emoțional sau pe fond nervos, află că obiceiul este mai mult decât o predispoziție inofensivă pentru dulciuri și alimente nesănătoase.
Citește în continuare care sunt cauzele și simptomele, cum poți preveni instalarea acestei tulburări și cum poți câștiga războiul cu mâncarea.
Ce este mâncatul compulsiv
Simptomele mâncatului compulsiv
Cauze și factori de risc
Cum se stabilește diagnosticul
Ce implică tratamentul
7 pași pentru prevenirea mâncatului compulsiv
Ce este mâncatul compulsiv
Mâncatul compulsiv nu are nicio legătură cu nevoia de hrană sau senzația de foame. Acțiunea are la bază o relație disfuncțională cu mâncarea și lipsa de înțelegere a organismului.
Activitatea presupune consumarea unei cantități foarte mari de hrană într-un timp scurt, fără a pune o limită când organismul este sătul. Aceste episoade sunt urmate de sentimente de rușine, vinovăție și, uneori, chiar depresie.
Conform oamenilor de știință, dependența de mâncare poate deveni la fel de incontrolabilă ca dependența de droguri. Nu întâmplător, mix-ul de alimente la care tânjim în perioade de stres include dulciuri, carbohidrați rafinați și mâncare procesată, tot ce se poate obține și consuma rapid.
Simptomele mâncatului compulsiv
În fața provocărilor emoționale – momente de stres, furie, suferință sau plictiseală – persoanele cu acest obicei alimentar au tendința să gestioneze emoțiile prin căutarea de confort și recompensă imediată, adesea la o ciocolată distanță. Disconfortul este înlocuit cu momente de scurtă împlinire prin mâncare.
Urmează sentimentul de rușine care adâncește lipsa de încredere sau judecata de sine. Persoanele afectate au tendința să se ascundă și să nu vorbească cu nimeni despre problema lor, sperând ca va dispărea în mod miraculos.
Simptome – acțiuni
- consumarea unor cantități mari de mâncare în mod incontrolabil – aportul caloric al unei mese sau al unei “gustări” devine echivalentul necesarului zilnic de calorii
- snacks-uri și ambalaje de dulciuri mereu la îndemână (pe birou, lângă pat, în geantă)
- ronțăit în timpul altor activități – la film, la job, în momente de deplasare (la volan, pe stradă, în metrou)
- consum până apare un sentiment de sațietate inconfortabil (greață, amețeală, dureri de stomac, balonare)
- perioade de dietă strictă, urmate de un consum mare de alimente și fluctuații recurente în greutate
- tipare alimentare (mâncat rapid, mâncat în absența senzației de foame, planificarea unui dezmăț și cumpărături pentru un astfel de eveniment).
Simptome – emoții
- suferință, anxietate și dezgust cu privire la pornirea anterioară de supraalimentare
- stimă de sine scăzută, nemulțumire permanentă cu privire la siluetă și aspectul corpului
- izolare și evitare a activităților sociale
- evitarea mâncatului în compania altcuiva
- sensibilitate privind comentariile legate de aspect și evitarea discuțiilor pe această temă
- preocupare continuă pentru diete miraculoase
Cauze și factori de risc
Cauzele apariției acestei tulburări îmbină predispozițiile biologice, psihologice și constrângerile sociale sau de mediu.
- Cauzele biologice presupun moștenirea genetică. Dacă există în familie cazuri de obezitate sau tulburări alimentare, acestea pot influența predispoziția către un comportament similar. Cu toate acestea, cercetătorii americani au demonstrat cum cantitatea și calitatea alimentelor pot suprima predispoziția genetică pentru îngrășare.
- O cauză frecventă este de natură psihologică – stima de sine scăzută. Tulburarea apare la cei care nu-și pot controla sau recunoaște natura emoțiilor și se confruntă cu episoade de depresie și învinovățire. Prin mâncatul fără control, oamenii tânjesc către distragerea de la stres, anxietate, tristețe sau plictiseală.
- Constrângerile sociale privind silueta perfectă cauzează tulburări de alimentație, cu precădere în perioada adolescenței. Mâncatul compulsiv se instalează adesea în această perioadă și dacă nu este tratat, devine un tipar comportamental în momente de stres.
Cum se stabilește diagnosticul
Diagnosticul unei alimentații compulsive poate fi intuit dacă cel puțin trei dintre simptomele indicate mai sus se manifestă recurent. Diagnosticul corect se stabilește în urma unui consult medical și unui consult psihologic.
Pentru ca medicul să identifice corect tulburarea și să depisteze complicațiile (exces ponderal, eventuale afecțiuni cardiace sau afecțiuni ale vezicii biliare), se fac teste de sânge și de urină. Consultul psihologic pune accent pe obiceiurile alimentare și poate fi exercițiu benefic de recunoaștere și asumare a problemei.
Ce implică tratamentul
Complexitatea problemei alimentare impune intervenția unui medic specialist. Tratamentul poate varia de la un caz la altul. Cele mai frecvente recomandări sunt:
- program alimentar pentru eliminarea excesului ponderal, sub supravegherea medicală
- diverse forme de psihoterapie – cognitiv-temperamentală, individuală sau de grup, psihoterapie interpersonală, terapie comportamentală dialectică – care abordează ce stă la baza tulburărilor de alimentație
- tratament medicamentos cu inhibitori selectivi pentru recăpătarea serotoninei sau antidepresive
- terapii complementare (masaj, acupunctură, sport, etc).
7 pași pentru prevenirea mâncatului compulsiv
Dacă obiectivul tău este să schimbi relația cu mâncarea, primul pas este să dezvolți o atitudine pozitivă față de ea.
Iată cum își poți schimba abordarea pentru data viitoare când ești pe punctul să te repezi într-o pungă de covrigi:
-
Respectă mesele și nu te înfometa
Dacă nu mănânci în timpul zilei, involuntar vei ajunge seara acasă și vei da iama în frigider, consumând foarte multe calorii la o singură masă. Mănâncă puțin și des și începe să fii atent la aportul nutritiv și caloric al alimentelor. Folosind o aplicație pentru contorizarea caloriilor, vei deveni tot mai conștient de senzațiile adevărate de foame sau sațietate și vei evita excesele.
2. Alungă din calea ta alimentele care te fac să-ți pierzi rațiunea
Este vorba mai ales de dulciuri – glazură colorată, umpluturi cromase, ciocolată și alte ispite. Asta nu înseamnă că trebuie să le elimini complet din alimentația ta, ci să le lași pentru ocazii speciale. Este necesar să-ți amintim cât de nociv este zahărul în exces pentru organism?
3. Începe să meditezi
Mâncatul conștient, practic opusul mâncatului compulsiv, presupune ascultarea semnalelor transmise de organism, precum foame sau sațietate, dar și o prezență mentală ce va face experiența mesei mult mai plăcută.
4. Nu ești una cu emoția
Emoțiile vin și pleacă. Cel mai adesea, nu emoția în sine reprezintă o problemă, ci felul în care reacționăm impulsiv la ea. Fără să te judeci, să o reprimi sau să înlocuiești stările tensionate cu o distragere-recompensă, analizează de unde vine și privește-o cum pleacă. Tot meditația s-ar putea să te ajute cu asta.
5. Împrietenește-te cu mâncarea
Adoptă un stil de viață sănătos, cu super-alimente și hrană nutritivă, și vei observa schimbări imediate asupra organismului și a psihicului. Vei deveni mai energic și mai împlinit cu tine, iar riscul de a reveni la porniri compulsive se va diminua.
Atunci când nu îți mai e rușine cu ce și cât ai mâncat, începi să prețuiești mâncarea, în loc să o urăști.
6. Ascultă-ți organismul
În loc să presupui că ai nevoie de calorii, gândește-te mai bine ce îti lipsește de fapt. Poate doar hidratare, odihnă sau puțină relaxare?
7. Găsește-ți un hobby
Mâncatul nu se încadrează în această categorie și este demonstrat științific că plictiseala ne face să ronțăim fără știre. Mai bine găsește activități care te stimulează creativ sau îți dau energie.
Fie ai conștientizat că există o problemă, sau doar ți-ai reconfirmat că nu ai o relație foarte prietenoasă cu mâncarea, vestea bună este că există soluții. Atât pași mici pe care îi poți integra în viața de zi cu zi, cât și tratamente specifice pentru stadiul tulburării alimentare.
Sursă foto: Unsplash, Shutterstock
