Enzimele ajută la accelerarea a mii de reacții chimice din organism. Sunt esențiale pentru o digestie normală, pentru respirație și pentru funcționarea sistemului muscular și nervos. Mai jos poți afla cum acționează enzimele, ce beneficii au și ce alimente le conțin. 

Cum acționează enzimele?
De câte tipuri sunt enzimele și care este rolul lor?
Ce beneficii au enzimele?
Ce alimente conțin enzime?
Care sunt efectele secundare ale consumului ridicat de alimente bogate în enzime?

Cum acționează enzimele?

Atunci când consumăm alimente, enzimele prezente în acestea sunt activate la contactul cu umezeala și căldura din cavitatea bucală și, alături de enzimele produse natural de organism digeră o parte din mâncare înainte ca aceasta să ajungă în stomac. 

În stomac dau de alte enzime care le mărunțesc și mai mult pentru ca mai apoi să intre în scenă enzimele metabolice care să folosească nutrienții extrași din alimente pentru a face să funcționeze toate procesele din corp de la organe și țesuturi la principalele sisteme (circulator, pulmonar, nervos, renal). 

De câte tipuri sunt enzimele și care este rolul lor?

Cum am spus ceva mai sus, enzimele sunt digestive (cele mare mărunțesc alimentele) și metabolice (cele care le folosesc pentru a da “viață” întregului organism). Mai mult, enzimele digestive se împart în câteva categorii mari, în funcție de ceea ce digeră:

  • Amilază – prezentă în salivă și sucul pancreatic, această proteină sparge moleculele mari de amidon în bucăți mai mici, ușor manevrabile. Amilaza “digeră” alimente precum cartofii, fructele, majoritatea legumelor și cerealele
  • Pepsină – prezentă în sucul gastric, pepsina ajută la digestia proteinelor în părți mai mici numite polipeptide
  • Lipază – este produsă de pancreas și ajunge apoi la nivelul intestinului subțire unde se amestecă cu bila secretată de ficat și digeră grăsimile și trigliceridele și le transformă în acizi grași. Lipaza procesează grăsimile din lactate, nuci, ulei, ouă și carne
  • Tripsină și cromotripsină – o serie de endopeptide care taie în bucăți mici polipeptidele
  • Celulază – ajută la digerarea unor alimente bogate în fibre precum broccoli, fasole sau sparanghel iar procesul de digerare poate duce la apariția gazelor
  • Lactază – transformă moleculele de lactoză în glucoză și galactoză
  • Sucrază – descompune sucroza în glucoză și fructoză
  • Maltază – reduce moleculele de maltoză în molecule mici de glucoză
  • Invertază, glucoamilază și alfa-glactozidază – ajută la digestia alimentelor bogate în zahăr și carbohidrați

Particulele minuscule de nutrienți ajung apoi la țesuturi, organe și sisteme prin intermediul sistemului de vase de sânge. În funcție de locul în care ajung și de rolul lor, enzimele metabolice pot fi clasificate în:

  • Enzime care să împiedice coagularea sângelui în vasele de sânge
  • Enzime uricolitice care convertesc acidul uric în uree
  • Enzime respiratorii care facilitează eliminarea dioxidului de carbon din plămâni
  • Enzime care ajută plămânii, ficatul, rinichii, colonul și pielea să elimine substanțele toxice din organism
  • Enzime care facilitează fixarea fosforului în oase
  • Enzime care protejează sângele de substanțe toxice și le elimină înainte de a ajunge la organe
  • Enzime care accelerează oxidarea glucozei și obținerea mai apoi a energiei necesare tuturor celulelor

Ce beneficii au enzimele?

Pe lângă rolurile menționate anterior, enzimele luate din alimente sau suplimente alimentare pot fi de ajutor în tratarea unor probleme de sănătate. În ciuda faptului că enzimele sunt benefice la orice nivel (atunci când sunt produse de organism), cele ingerate nu au fost studiate îndeajuns. Mai jos sunt câteva dintre beneficiile enzimelor, așa cum reiese din studiile științifice:

  • Ajută în sindromul de intestin iritabil – o enzimă cunoscută sub numele de pancrelipază poate reduce din simptomele asociate problemelor intestinale. Potrivit unui studiu publicat în 2011, un grup de persoane a primit pancrelipază iar celălalt un placebo. Rezultatele au arătat o reducere mai mare a simptomelor în cazul celor care au luat enzima. Un alt studiu, a conchis că administrarea unui supliment pe bază de beta-glucan și inositol, două enzime digestive, ajută la reducerea durerii abdominale, a balonării și a flatulenței
  • Reduce din simptomele colitei (boala inflamatorie intestinală) – în acest caz, administrarea bromelainei s-a dovedit a fi un succes. Un studiu realizat pe rozătoare a arătat că bromelaina reduce inflamațiile colonului asociate persoanelor afectate de colită. Mai mult, cercetătorii au arătat că enzimele (în cazul de față, beta-glucan, inositol și enzime digestive) reduc simptomele bolii inflamatorii intestinale
  • Ameliorează simptomele artritei – potrivit unui raport care a analizat nouă studii care vizau legătura dinte enzime și artrită a arătat că luarea de bromelaină reduce durerea și că efectele persistă similar administrării medicamentelor tipice în astfel de cazuri (de exemplu, diclofenac)
  • Reduce oboseala musculară de după activitățile sportive intense – potrivit studiilor, administrarea de protează ajută la refacerea musculară, reduce riscul de accidentare și grăbește vindecarea

Ce alimente conțin enzime?

Enzimele se găsesc mai ales în fructe și legume iar consumul lor este esențial pentru menținerea sănătății. Mai jos sunt cele mai populare surse de enzime:

  • Ananas – conține bromelaină, o enzimă care facilitează absorbția proteinelor
  • Papaya – similar ananasului, conține protează necesara digestiei proteinelor însă spre deosebire de ananas, papaya conține o protează specifică, papaina. Studiile au arătat că administrarea de suplimente pe bază de papaină reduce simptomele sindromului de intestin iritabil. Merită știut că fructele de papaya crude sau semi-coapte trebuie evitate de gravide deoarece stimulează contracțiile
  • Mango – conține amilază (enzima necesară fragmentării alimentelor cu amidon), cele mai bune fiind fructele de mango foarte coapte
  • Miere – conține un număr mare de enzime; diastază (transformă amidonul în maltoză), amilază, invertază, protează (fragmentează proteinele în aminoacizi)
  • Banane – conține amilază și glucozidază, două enzime care “sparg” carbohidrații complecși în zaharuri
  • Avocado – conține lipază, o enzimă necesară procesării alimentelor cu cantități mari de grăsimi. Consumul de avocado înlesnește digestia dacă mănânci gras
  • Kiwi – conține actinidaină, o protează care ajută digestia proteinelor
  • Supa miso – tipică bucătăriei japoneze, această supă conține lactază, lipază, protează și amilază
  • Ghimbir – conține proteaze (mai ales, zinzibaină) iar consumul sub formă naturală sau de ceai ajută în cazurile de indigestie

Care sunt efectele secundare ale consumului ridicat de alimente bogate în enzime?

Consumul excesiv de alimente cu enzime poate, paradoxal, acutiza simptomele deja existente. 

Astfel, dacă consumi cantități mari din alimentele menționate mai sus există riscul de balonare, gaze, dureri de cap, acnee, amețeli, vărsături și diaree. 

Bromelaina conținută în ananas poate afecta circulația sângelui astfel că nu ar trebui consumată de persoanele care iau medicație pentru afecțiuni ale sistemului cardio-vascular. 

Gravidele si femeile care alăptează ar trebui să vorbească cu doctorul înainte de a introduce suplimente pe bază de enzime sau de a introduce în dietă fructe noi doar pentru a avea mai multe enzime. 

Enzimele sunt esențiale funcționării normale a organismului iar lipsa lor sau funcționarea deficitară se soldează mai ales cu probleme ale sistemului digestiv (balonare, dureri abdominale, diaree). Adoptă o dietă echilibrată și variată și nu te vei confrunta cu astfel de probleme. 

Sursa foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*