Glutenul poate fi responsabil de disconfortul pe care îl simți după masă. Înainte să cauți etichetele gluten free sau să elimini alimentele preferate din alimentație, începe prin a investiga cum se stabilește un diagnostic corect și care sunt soluțiile.
Boala celiacă, intoleranța la gluten și alergia la grâu sunt tulburări diferite cu simptomele asemănătoare. Este important să înțelegi natura afecțiunii pentru evitarea alimentelor dăunătoare și urmarea tratamentul corect.
Ce este glutenul
Intoleranța la gluten vs. boala celiacă
Simptome
Cum se stabilește diagnosticul
Ce presupune tratamentul
Cu ce poți înlocui alimentele bogate în gluten
Ce este glutenul
Glutenul este o proteină ce se găsește în cereale, precum grâu, secară, orz, ovăz, graham. Dacă ne uităm la alimentele bogate în aceste cereale, glutenul este tot mai prezent în alimentația zilnică:
- pâine și produse de patiserie (gogoși, covrigi, tarte, biscuiți și tot repertoriul de bunătăți din cocă sau aluat)
- sosuri și dressinguri de salată (agenții de îngroșare și amidonul ascund urme de gluten)
- mezeluri
- chipsuri
- bere
- anumite vitamine, suplimente alimentare și medicamente
Industria alimentară a știut să profite de acest trend al etichetelor fără gluten, cu raioane dedicate și prețuri mai ridicate, însă consumul de gluten nu este o problemă în absența simptomelor de intoleranță. Iar dieta fără gluten nu este o dietă pentru pierderea în greutate.
Intoleranța la gluten vs. boala celiacă
Intoleranţa la gluten este o reacție a organismului la consumul produselor pe bază de grâu, ce se manifestă prin disconfort intestinal și dureri abdominale, flatulență, balonare, diaree. Simptomele sunt similare cu cele ale bolii celiace, însă nu implică deteriorarea intestinului.
Boala celiacă este o afecțiune autoimună, fiind cea mai severă formă de intoleranță la gluten. Pe lângă simptomele de rău fizic, boala afectează sistemul imunitar și poate deteriora sistemul digestiv.
Ce se întâmplă în timpul consumului de gluten
Persoanele care suferă de intoleranță la gluten, însă continuă consumul alimentelor care conțin această proteină, pot suferi de inflamarea mucoase intestinale și disconfort abdominal permanent.
Pe lângă disconfortul fizic, celiacii se confruntă cu degradarea sistemul imunitar. Glutenul provoacă leziuni intestinului subțire și împiedică absorbția substanțelor nutritive din alimente. Dacă organismul nu mai absoarbe proteine, grăsimi, carbohidrați, vitamine și minerale apar carențe și dezechilibre specifice. De exemplu, absența fierului în organism cauzează anemie și oboseală, iar absența calciului poate duce la osteoporoză.
Cauze și simptome
Cauzele apariției intoleranței severe sunt cel mai adesea de natură genetică. Rudele unei persoane ce suferă boala celiacă sunt predispuse să dezvolte aceeași intoleranță.
Simptomele bolii diferă de la o persoană la alta, iar în anumite cazuri boala se poate poate manifesta asimptomatic.
Cel mai adesea, intoleranța se manifestă prin disconfort abdominal. Deși în absența analizelor medicale nu se poate pune un diagnostic clar, există câteva simptome sau urmări frecvente:
- probleme gastro-intestinale (balonare, diaree/constipație, dureri abdominale, arsuri, greață, etc)
- dureri de cap și oboseală, mai ales după masă
- anemie cauzată de deficiența de fier
- pierderea subită în greutate din cauza malnutriției
- probleme de piele
- durere și sensibilitate musculară
Intoleranța la gluten nu trebuie confundată cu alergia la grâu. Grâul este un alergen comun ce cauzează o reacție alergică imediat ce este ingerat.
O altă urmare mai puțin comună a bolii celiace este ataxia la gluten. Ca răspuns la ingestia de gluten, anticorpii atacă cerebelul – responsabil pentru echilibru, controlul motorului și tonusul muscular. Tulburarea neurologică se manifestă prin slabă coordonare a membrelor și probleme musculare.
Cum se stabilește diagnosticul
Dacă experimentezi simptomele de mai sus și presupui că ai intoleranță la gluten, primul pas este să te asiguri că nu este vorba chiar de boala celiacă. Un doctor alergolog sau gastroenterolog va efectua teste, investiga istoricul medical și stabili un diagnostic corect.
Evită să elimini pe cont propriu glutenul din alimentație până nu ai un diagnostic sigur. O dietă neprescrisă poate influența valorile analizelor de sânge care indică prezența bolii celiace.
Iată care sunt analize prescrise în diagnosticarea intoleranței severe la gluten:
- Teste de sânge: anticorpii antitransglutaminază (antiTG), anticorpi antigliadină (AFA), testul pentru antiendomisium (EMA)
- Biopsia intestinală: prin endoscopia digestivă se recoltează și se analizează o probă de țesut din intestinul subțire
Ce presupune tratamentul
După diagnostic, singurul tratamentul al bolii celiace este dieta strictă fără gluten. Regimul alimentar trebuie urmat cu sfințenie pentru combaterea simptomelor supărătoare și protejarea sistemul digestiv.
În comerț se găsesc alternative lipsite de gluten pentru cele mai comune alimente, cum ar fi pâinea, pastele, cerealele, cosmeticele. Urme de grâu se pot ascunde în locuri surprinzătoare, deci este important să citești eticheta produselor de consum. De asemenea, în loc să te abonezi la raionul cu produse fără gluten, poți găsi numeroase alternative naturale pe care să le folosești în bucătărie.
Cu ce poți înlocui alimentele bogate în gluten
Alimentele naturale care pot fi consumate fără probleme sunt:
- orez
- porumb
- cartofi și leguminoase
- hrișca
- lapte, ouă și produse lactate
- carne, pește
- uleiurile vegetale
- legumele și fructe
În ceea ce privește produsele procesate, urmărește simbolul spicului barat de pe etichete.
Chiar dacă diagnosticul cu intoleranță la gluten este unul neplăcut și necesită un tratament permanent, efectele benefice sunt imediate. Dispare disconfortul, starea de spirit este îmbunătățită, iar diversitatea de produse fără gluten face din regimul alimentar un stil de viață accesibil și sănătos.
Sursă foto: Unsplash, Shutterstock.
