Rujeola sau pojarul, așa cum este cunoscută popular, este o infecție virală contagioasă, care afectează copiii și adulții deopotrivă, iar în cazul celor cu o sănătate precară poate duce chiar la deces (potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 80.000 decese au survenit ca urmare a rujeolei iar circa șapte milioane de persoane au fost afectate doar în 2016). Citește mai jos pentru a afla primele simptome și pentru a vedea ce măsuri poți lua.
Care sunt simptomele rujeolei?
Care sunt factorii de risc în apariția rujeolei?
Cum este transmisă rujeola?
Ce diferențe există între rujeolă și rubeolă?
Ce complicații pot apărea în urma rujeolei?
Cum se manifestă rujeola pe perioada sarcinii?
Cum se diagnostichează rujeola?
Cum poate fi tratată rujeola?
Cum poate fi prevenită rujeola?
Care sunt simptomele rujeolei?
Rujeola apare la circa 10-15 zile de la expunerea la virus (acesta este mai activ în lunile reci când ești expus mai puțin la soare), iar pe lista primelor simptome apar:
- tuse
- febră
- sensibilitate la lumină
- înroșirea ochilor
- dureri musculare
- nas înfundat
- durere de gât
- pete albe pe limbă
- puncte roșii pe piele și senzație de mâncărime
Trebuie știut că rujeola are patru stadii, care pot ține până la trei săptămâni. La început este perioada de incubare (primele 10-15 zile) când nu există semne sau simptome care te pot ajuta să identifici boala. După această perioadă apare febra, tusea, durerea de gât și inflamarea ochilor, care durează aproximativ trei zile.
Boala se acutizează pe măsură ce apar puncte roșii pe piele (mai ales, pe mâini și trunchi însă în câteva zile se întind pe coapse și pe toată lungimea picioarelor) iar febra devine din ce în ce mai prezentă. După alte 3-5 zile, punctele roșii încep să se retragă, mai întâi de pe față, apoi de pe trunchi și picioare.
În cazul copiilor, grupul cu cel mai mare risc de infecție, este bine să fii atentă la orice simptome care ar putea indica alte afecțiuni decât rujeola. Aici intră:
- problemele respiratorii
- durere în piept
- tuse cu sânge
- convulsii
Care sunt factorii de risc în apariția rujeolei?
Ca și în cazul altor afecțiuni, există o serie de factori de risc care cresc șansele de îmbolnăvire:
- Dacă nu ești vaccinat
- Dacă călătorești în țări în care rujeola este foarte răspândită (Ucraina, Georgia, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Belgia, Franța, Germania, Italia, Rusia)
- Dacă ai deficiențe de vitamina A – crește riscul de simptome grave și complicații
Cum este transmisă rujeola?
Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli care se transmite prin tuse, strănut sau chiar și printr-o simplă conversație cu o persoană infectată (microbii ajung în aer, unde supraviețuiesc până la două ore, și sunt inhalați).
Dacă microbii ajung pe anumite suprafețe (de exemplu, pe masă, scaun, birou, tacâmuri etc) supraviețuiesc câteva ore. De obicei, 90% dintre persoanele care vin în contact cu o persoană cu rujeolă devin infectate.
De asemenea, infecția poate fi transmisă timp de opt zile, patru zile înainte de apariția punctelor roșii și apoi alte 3-4 zile până în momentul dispariției totale a acestora.
Ce diferențe există între rujeolă și rubeolă?
Deși au nume asemănătoare, rubeola și rujeola sunt boli diferite. Pentru început, bolile sunt cauzate de virusuri diferite (rujeola este cauzat de virusul rujeolic iar rubeola de virusul Rubivirus). Rubeola nu este la fel de contagios (9 din 10 persoane iau rujeola) și ține aproximativ trei zile însă poate pune în pericol sarcina (poate provoca probleme de dezvoltare fizică, deficiențe intelectuale sau defecte cardiace).
Printre lucrurile comune se numără:
- pot fi transmise prin intermediul aerului, prin tuse sau strănut
- provoacă febră și iritații ale pielii
- afectează doar oamenii
- pot fi prevenite prin vaccinare
Ce complicații pot apărea în urma rujeolei?
Deși în cele mai multe cazuri rujeola este inofensivă, dacă infecția atacă un copil sau adulți cu boli cronice sau cu probleme imunitare, pot apărea complicații precum:
- infecții ale urechii
- bronșită sau laringită
- crup (laringotraheobronșita)
- pneumonie
- pierderea sarcinii (în cazul femeilor însărcinate) sau nașterea înainte de termen
- diaree
- orbire
- encefalită (1 din 1000 de persoane cu rujeolă dezvoltă encefalită însă afectarea sistemului nervos central poate duce la deces)
- rar, scleroză panencefalită subcutanată – apare la circa 10 ani după rujeolă
Majoritatea persoanelor care contactează rujeola se recuperează complet. Există totuși un risc de complicații (circa 30% dintre persoanele afectate de rujeolă suferă complicații) în rândul celor de mai jos:
- copiii sub 5 ani
- adulți peste 20 ani
- femeile însărcinate
- persoanele cu un sistem imunitar slăbit
- persoanele malnutrite
- persoanele cu o deficiență de vitamina A
Cum se manifestă rujeola pe perioada sarcinii?
Rujeola pune probleme pe durata sarcinii într-un singur caz: atunci când gravida nu a mai avut rujeolă și nu este vaccinată. De exemplu, dacă faci rujeolă în al treilea trimestru există un risc mai mare să fie nevoie de cezariană.
De asemenea, rujeola este greu de diagnosticat în timpul sarcinii, deoarece infecția manifestată prin puncte roșii este, de cele mai multe ori, absentă (doctorii cred că responsabil de acest lucru este sistemul imunitar care reacționează diferit în timpul sarcinii) sau există cazuri de simptome generale minime. Din fericire, rujeola nu provoacă defecte de naștere deși există un risc mai mare de avort, naștere prematură (înainte de săptămână a 37-a de sarcină) sau naștere a unui copil cu o greutate subnormală.
În unele cazuri, bebelușul poate lua boala. Rujeola congenitală este destul de rară și se manifestă la cel mic imediat după naștere. Vaccinarea mamei este cu atât mai importantă cu cât boala poate pune în pericol viața celui mic.
Pentru a evita complicațiile, cel mai bine este să te testezi și să te vaccinezi împotriva rujeolei cu cel puțin o lună înainte de a concepe un copil (pe durata sarcinii, vaccinul antirujeolic este interzis).
Cum se diagnostichează rujeola?
De cele mai multe ori, medicul pune diagnostic pe baza simptomelor vizuale (prezența bubițelor roșii). Boala este caracterizată, în această fază, și de febră, tuse și durere la nivelul gâtului. De asemenea, dacă iritația pielii nu este prezentă doctorul poate pune diagnosticul pe baza semnului Koplik (prezența unor pete minuscule de culoare albă în gură), considerat primul simptom al rujeolei.
Dacă totuși există incertitudine doctorul va recomanda realizarea unui test de sânge care va exclude existența unor alte afecțiuni (de exemplu, rubeolă, iritații apărute din cauza unor medicamente, scarlatină, boala serului, mononucleoză infecțioasă, roseola infantum, infecții cu adenovirusuri sau cu virusul Coxackie, febra pătată a Munților Stîncoși, varicelă hemoragică, infecție meningococică sau leptospiroză).
Testele de laborator vor detecta, dacă este cazul, anticorpii serici specifici rujeolei. Imunoglobulina M (IgM) și G (IgG) sunt produse în momentul în care sistemul imunitar generează un răspuns pentru a combate infecția. Aceste imunoglobuline sunt detectate în sânge imediat după apariția erupției cutanate.
Cum poate fi tratată rujeola?
De cele mai multe ori, rujeola se vindecă de la sine după câteva zile. Totuși, persoanele cu risc (copiii, adulții cu boli cronice, gravidele și vârstnicii) ar trebui să combine tratamentul medicamentos recomandat de medic cu o dietă echilibrată, bogată în alimente cu efect antibacterian.
Cum poate fi tratată rujeola la copii
Copiii fac vaccinul antirujeolic cel mai devreme la 12 luni. Înainte de prima doză de vaccin sunt cel mai vulnerabili în fața infecției cu virusul rujeolei.
Bebelușii primesc o minimă protecție din partea mamei (prin intermediul placentei și mai apoi prin laptele matern). În ciuda acestei protecții, studiile spun că acest plus de imunitate se pierde la 2,5 luni de la naștere sau de la încetarea alăptării.
De asemenea, copiii sub 5 ani au un risc crescut și pentru complicații (mai ales, pneumonie, encefalită și infecții ale urechii care, lăsate netratate, pot duce la surzire).
Nu există un tratament specific pentru rujeola copiilor și de cele mai multe ori nu este nevoie să meargă la spital. Doctorii recomandă, totuși, să evite colectivul pentru cel puțin 5-7 zile de la infecție (în intervalul de 5-7 zile poate fi transmisă boala). Pentru a ține sub control simptomele este bine:
- să oferi copilului multe lichide (bolnavii trebuie să consume mai ales apă, sucuri de fructe și ceaiuri pentru a combate oboseala)
- să încurajezi repausul (pacientul trebuie să se odihnească cât mai mult și să evite mediile aglomerate)
- să îi dai paracetamol sau ibuprofen (niciodată aspirină) pentru a reduce febra, antibiotice (în cazul de infecții ale urechii) și suplimente cu vitamina A
- să instalezi un umidificator pentru a combate aerul uscat care favorizează tusea și durerea de gât
Dacă aceste modalități de tratament nu au efect, un specialist pediatru îți poate oferi informații utile cu privire la alte forme de tratament tolerate de sistemului slăbit al copiilor.
Cum poate fi tratată rujeola la adulți
Mai jos sunt principalele forme medicale recomandate în cazurile de rujeolă:
- vaccinare post-expunere – dacă te vaccinezi la cel mult 72 ore de la expunere, simptomele vor fi mai ușoare iar boala va dura mai puțin
- vaccin cu globulină serică – recomandată mai ales copiilor, persoanelor cu un sistem imunitar slăbit și femeilor însărcinate – acest vaccin, realizat în cel mult șase zile de la expunere, previne apariția complicațiilor și calmează din severitatea simptomelor
- medicamente care reduc febra – de exemplu, acetaminofen, naproxen sau ibuprofen (eliberare fără prescripție la farmacie)
- antibiotice – pentru a reduce infecțiile urechii și simptomelor pneumoniei
- vitamina A – administrarea de suplimente cu această vitamină (nu mai mult de 200.0000 UI pe zi, circa o pastilă) reduce din severitatea simptomelor
Acasă, dieta trebuie să fie bazată pe vitamine și minerale (în special, vitamina C, vitamina A și zinc) și alimente cu rol antibacterian sau antibiotic (de exemplu, ghimbirul, usturoiul și echinaceea). Mai jos sunt câteva metode naturiste de a ține sub frâu simptomele rujeolei:
- Orz – conține zinc, vitamina C, minerale și antioxidanți care grăbesc vindecare. Lasă la hidratat 2-3 linguri de orz apoi consumă de 2-3 ori pe zi
- Rădăcină de lemn-dulce – are proprietăți antivirale, putând ajuta la reducerea tusei. Amestecă o linguriță de rădăcină cu o linguriță de miere într-o cană de apă fierbinte și consumă o dată pe zi (în cantități mari duce la dureri de cap, oboseală și hipertensiune articulară)
- Pudră de turmeric – este folosită de sute de ani ca formă de terapie medicală naturistă; are rol antiseptic și antioxidant, fiind eficientă în tratarea rujeolei și întărirea imunității. Amestecă o lingură de pudră de turmeric într-o cană de lapte călduț de două ori pe zi
- Citrice – mai ales portocalele și lămâile stimulează funcțiile sistemului imunitar și hidratează organismul, grăbind vindecarea
- Apă de cocos – ajută la eliminarea toxinelor din organism și conține un număr mare de substanțe nutritive necesare refacerii. Bea un pahar de două ori pe zi
- Supă de oase (supa strecurată în care ai fiert legume și oase de vită) – conține magneziu, calciu și vitamine (A, C, D și K) care întăresc sistemul imunitar. Consumă minim două căni pe zi
- Castravete amar – conține antioxidanți, vitamina C, zinc, fier și potasiu care ajută la refacerea organismului. Extrage sucul de la un castravete amar, adaugă o linguriță de miere și consumă de două ori pe zi timp de cel puțin o săptămână
- Agrișe – au un conținut mare de vitamina C și antioxidanți care sunt eficienți în stimularea activității sistemului imunitar. Amestecă o linguriță de suc de agrișe la jumătate de pahar de apă și bea de două ori timp de două săptămâni. Alternativ, poți fierbe 50 g de agrișe uscate în două căni de apă. După răcire, strecoară și folosește lichidul pentru a șterge punctele roșii. Acest lucru va calma senzația de mâncărime resimțită
- Semințe de vinete – au rol antioxidant și conțin zinc și vitamina C care întăresc sistemul imunitar. Dacă suferi de rujeolă este bine să iei 0,5-1 g de semințe de vinete zilnic timp de trei zile
- Gălbenele – mai ales florile de gălbenele uscate ajută la reducerea simptomelor rujeolei și grăbesc vindecarea. Adaugă o lingură de flori uscate la două căni de apă și pune totul la fiert. Strecoară și bea două căni de ceai cald (poți adăuga și ceai de mentă sau miere pentru ameliorarea gustului) pe zi până la dispariția simptomelor
Cum poate fi prevenită rujeola?
Există două modalități sigure de a preveni apariția rujeolei: vaccinarea preventivă (vaccinul previne 99,9% din infecții) și evitarea spațiilor publice și a persoanelor bolnave în perioadele de epidemie. De asemenea, bebelușii care provin din mame care au avut rujeolă în copilărie și deci au devenit imune, au un risc mai mic de a se îmbolnăvi în primele nouă luni de viață.
Vaccinul la copii se administrează în două doze (prima la 12 luni iar următoarea între 4 și 6 ani) iar la adulți într-o singură doză. De asemenea, dacă un membru al familiei este infectat trebuie limitate interacțiunile cu cei nevaccinați.
Alte sfaturi pentru prevenirea îmbolnăvirii de rujeolă:
- spală-te pe mâini cu apă și săpun, mai ales după ce ai venit de afară, după scaun și înainte de masă
- nu folosi același prosop sau vesela folosită de o persoană deja infectată
- evită persoanele infectate
- nu te atinge pe nas, ochi sau față înainte de a te spăla pe mâini
- acoperă nasul și gura cu un șervețel atunci când tușești, strănuți sau îți ștergi nasul; aruncă-l imediat după folosire apoi spală-te pe mâini
Rujeola este o afecțiune contagioasă, care poate infecta toată lumea din raza sa, epidemiile formându-se destul de rapid. Vaccinarea, un sistem imunitar puternic și evitarea locurilor aglomerate te pot ajuta să eviți îmbolnăvirea.
