Colesterolul nu este în totalitate personajul negativ care ți-a fost prezentat întotdeauna. Deși a fost asociat cu infarctul, accidentul vascular cerebral sau cu alte boli cardiovasculare, organismul uman are nevoie de colesterol. Există însă o linie fină care, dacă este depășită, poate crea probleme.
Iată din ce motive colesterolul crește și când poate deveni o problemă pentru sănătate:
Tipuri de colesterol
Simptomele colesterolului mărit
Diagnostic
Nivelul normal de colesterol
Efectele colesterolului mărit
Factori de risc pentru creșterea colesterolului
Prevenirea hipercolesterolemiei
Afecțiuni care pot fi declanșate de colesterolul mărit
Soluții naturale pentru a scădea colesterolul
Tratament pentru colesterolul crescut
Alimentele care ajută la scăderea colesterolului rău
Colesterolul (termenul provine din grecescul “chole” și “stereos” având sufixul ol deoarece este un tip de alcool chimic) este o formă de grăsime de care oamenii au nevoie. El este o moleculă de natură lipidică, insolubilă în apă, care circulă în sânge sub forma de lipoproteine (formate din combinații de proteine și diverse tipuri de grăsimi). Aceste lipoproteine pot fi cu densitate scăzută (LDL), ele fiind cunoscute și cu numele de colesterol rău, în timp ce lipoproteinele cu densitate mare (HDL) sunt cunoscute și sub numele de colesterol bun. Aceste două tipuri de lipide alături de trigliceride compun colesterolul total, care poate fi măsurat printr-o analiză a sângelui.
Colesterolul este atât de important pentru organism încât ficatul și intestinele îl produc în mod natural.
Ceea ce e „rău” la colesterol nu este substanța în sine – de fapt, omul nu poate trăi fără el– ci cât de mult este în sânge.
Colesterolul se regăsește în fiecare celulă a organismului și are funcții importante în procesul de digestie, în producerea de hormoni, precum testosteronul și estrogenul și în generarea vitaminei D.
Nivelul colesterolului poate fi verificat foarte ușor, printr-un test de sânge, iar valorile pot fi influențate de alimentație.
Tipuri de colesterol
Zeci de ani de zile, medicii au crezut că acele persoane care au un nivel crescut al colesterolului au mai multe șanse să dezvolte boli de inimă. În ultimii ani însă, ei au descoperit că există două forme diferite de colesterol (bun și rău) care joacă un rol important.
Colesterolul bun (HDL) este transportat din diferite părți ale corpului spre ficat. Lipoproteinele cu densitate mare împiedică depunerea colesterolului în pereții vaselor de sânge. El înlătură astfel excesul de colesterol.
Colesterolul bun are tendința de a reduce bolile cardiovasculare și de a preveni ateroscleroza. El „curăță” astfel pereții interiori ai vaselor de sânge (endotelii).
Colesterolul rău (LDL) se poate lipi pe vasele de sânge. Cu timpul, poate juca un rol în înfundarea arterelor, prin procesul numit aterosleroză. Arterele înguste pot dezvolta cheaguri de sânge, care pot duce la infarct, potrivit WebMd.
Asociația americană pentru sănătatea inimii îndeamnă toți tinerii sub 20 de ani să facă un test de colesterol ca să poată lua măsuri din timp, întrucât procesul de depozitare poate începe încă din copilărie sau adolescență.
Testul pentru colesterolul LDL este folosit pentru a determina riscul pacientului de a dezvolta boli cardiovasculare. Dintre toate formele de colesterol din sânge, LDL este considerat cel mai important în determinarea riscului cardiovascular.
Simptomele colesterolului mărit
În majoritatea cazurilor, colesterolul crescut reprezintă o problemă „silențioasă”. În mod normal, nu cauzează niciun simptom. Mulți oameni nici nu realizează că au colesterolul mărit decât la testul de sânge sau atunci când ajung la complicații, precum infarct sau accidente vascular cerebral.
Nu este indicat ca o persoană să stea mult timp cu valorile de colesterol ridicate întrucât organe precum stomacul, ficatul și rinichii pot fi afectate, nu doar sistemul cardiovascular.
Colesterolul mare în sarcină este un lucru natural și întâlnit frecvent, așa că nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare.
Diagnostic
Nivelul de colesterol din sânge poate fi verificat foarte ușor, prin banalele analize de sânge. Fă-ți o programare și mergi la medic (în general, problemele legate de colesterol sunt tratate în zona de Diabet și Nutriție, un departament ce ține de Medicina Internă) pentru a afla, pe baza analizelor, nivelul total de colesterol, colesterolul LDL, colesterolul HDL și trigliceridele (acestea sunt servicii medicale de bază plătite de stat).
Ca să te pregătești de recoltare, medicul te va sfătui să nu bei sau să mănânci nimic cu 12 ore înainte de analize. Rezultatele le vei primi după 1-2 zile iar analizele vor indica dacă ai un nivel prea mare, prea mic sau normal al colesterolului. Doctorul se va ocupa de interpretarea rezultatelor însă dacă ai orice fel de nelămuriri în privința unor termeni care îți sunt necunoscuți întreabă cu încredere.
Nivelul normal de colesterol
Valorile normale ale colesterolului în funcție de vârstă diferă în felul următor:
La copii, este acceptabil un colesterol total încadrat în valorile: 170 mg/dL – 190 mg/dL sau mai mic de atât.
Nivelul de colesterol LDL trebuie să fie mai mic de 110 mg/dL – 129 mg/dL.
La adulți, este normală, în cazul colesterolului total, orice valoare sub 200 mg/dL-240 mg/dL.
Nivelul colesterolului LDL trebuie să fie mai mic de 100 mg/dL- 129 mg/dL.
Nivelul colesterolului HDL trebuie să fie ridicat. El este un factor de risc atunci când scade sub 40 mg/dL, nivelul optim fiind cel de minim 60 mg/dL.
Pe baza rezultatelor analizelor (este posibil ca medicul să îți recomande efectuarea unui nou set de analize dacă ceva pare incert), doctorul îți va recomanda o serie de medicamente și îți va spune ce alimente ar trebui să consumi și ce alimente să eviți. Bineînțeles că efectuarea regulată a testelor este obligatorie dacă doctorul pune un diagnostic de hipercolesterolemie.
Efectele colesterolului mărit
Un nivel prea mare al colesterolului LDL (“rău”) a fost dezbătut ani la rândul. Pentru că medicina a evoluat, astăzi se poate stabili cu mai multă precizie care sunt efectele negative asupra sănătății. Mai jos sunt câteva dintre afecțiuni generale care apar ca urmare a colesterolului mărit:
-
Probleme cardiovasculare
Pe măsură ce nivelul colesterolului crește, acesta se depune pe artere iar aceste vase de sânge, ajung, în timp, să fie mai puțin flexibile.
Depunerea colesterolului pe artere poartă numele de arterioscleroză iar o consecință a acestei boli este și faptul că sângele trece mai greu prin artere, deci inima trebuie să lucreze mai mult pentru ca sângele să ajungă la toate țesuturile, organele și sistemele organismului.
Atunci când colesterolul continuă să se depună pe artere fluxul de sânge cu oxigen care ajunge la inimă este încetinit și apare angina; lipsa unor măsuri poate crește riscul de atac de cord li de alte afecțiuni cardiace.
De asemenea, acumularea de colesterol poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge pe parcursul arterelor (care devin tot mai înfundate). Dacă vasele de sânge care ajung la creier ajung să se înfunde poate apărea atacul vascular cerebral. Atunci când excesul de colesterol împiedică fluxul sanguin normal spre intestine sau picioare apare fenomenul de boală arterială periferică.
-
Probleme endocrine
Glandele producătoare de hormoni folosesc colesterolul pentru a produce hormoni importanți precum estrogenul, testosteronul sau cortizonul. Un nivel prea crescut al colesterolului crește nivelul hormonilor reproducători, ai celor tiroidieni și a hormonilor de creștere.
-
Probleme ale sistemului nervos
Colesterolul este o componentă esențială a creierului uman (acesta conține 25% din rezerva de colesterol a organismului). Acest tip de lipide sunt esențiale dezvoltării și protejării celulelor nervoase și asigură comunicarea dintre creier și restul organismului. Cu toate acestea, prea mult colesterol pe arterele care duc la creier crește riscul de atac vascular cerebral și poate cauza pierderi de memorie, dificultăți locomotorii și în vorbire. De asemenea, unii medici spun că un nivel crescut al colesterolului crește riscul de placă beta-amiliodală, un factor în apariția bolii Alzheimer.
-
Probleme ale sistemului digestiv
Colesterolul este necesar digestiei pentru a produce bila – o substanță vitală în digerarea unor alimente și absorbția nutrienților la nivelul intestinelor (o anomalie de orice fel a colesterolului afectează inclusiv digestia). O cantitate prea mare de colesterol contribuie la formarea unor cristale care se concretizează în calculi biliare (pietre la vezica biliară), o afecțiune manifestată prin durere acută.
Factori de risc pentru creșterea colesterolului
Nivelul normal de colesterol poate fi influențat de mai mulți factori, care pot încuraja creșterea colesterolului:
- Sedentarismul
- Alimentația bogată în grăsimi animale și cele de tip „trans” din alimente procesate și margarină
- Vârsta (bărbați peste 45 de ani și femei peste 55 de ani)
- Fumatul
- Factorul genetic (ereditatea)
- Obezitatea
- Diabetul
- Stresul permanent
Prevenirea hipercolesterolemiei
Hipercolesterolemia poate fi prevenită atâta timp cât ești dispus să faci câteva schimbări ale stilului de viață. Mai jos sunt sfaturi și principalele măsuri pe care le poți lua dacă ești interesat de prevenirea hipercolesterolemiei:
- Fă mișcare – nu trebuie să alergi la următorul maraton. Este suficient să faci plimbări zilnice de minim 30 minute, să te ocupi de grădină sau să revii în bazinul de înot (dacă asta te pasionează). Inclusiv mersul pe bicicletă sau dansul sunt activități asociate unui stil de viață activ care are rolul de a preveni hipercolesterolemia (nu este nevoie de antrenamente speciale sau cursuri scumpe și nici de terapii de recuperare). Sportul moderat este un factor esențial în reglarea nivelului colesterolului din sânge
- Lasă-te de fumat – fumatul reduce nivelul colesterolului “bun” și crește nivelul colesterolului “rău”. De aceea evitarea acestui viciu va fi benefic întregului organism
- Adoptă o dietă sănătoasă și echilibrată – principalul obiectiv pentru a preveni hipercolesterolemia este să reduci consumul de grăsimi saturate și trans (acestea trebuie să reprezinte cel mult 5-6% din total caloric zilnic). Evită carnea roșie și produsele lactate integrale și evită mâncarea prăjită sau gătită cu mult ulei. Adoptarea unei diete sănătoase ar trebui să includă fructe, legume, cereale integrale, carne slabă de curcan, pui și pește, lactate cu un conținut redus de grăsimi, nuci și semințe
- Pierde kilogramele în plus – dacă ești supraponderal sau obez (cu cât este mai ridicat gradul de obezitate cu atât crește riscul de probleme cu colesterolul) ai un risc mai mare de hipercolesterolemie. Pierderea excesului ajută la echilibrarea colesterolului și previne apariția complicațiilor. O pierdere de doar 10% din totalul greutății corporale îmbunătățește semnificativ nivelul colesterolului
- Verifică regulat nivelul colesterolului din sânge – problemele apar atunci când rezultatele a mai mult de trei analize la rând indică un nivel prea mare al colesterolului
- Redu consumul de alcool – evită să bei mai mult de 2 porții de alcool pe săptămână (o porție înseamnă o bere, un pahar de vin sau 30 ml de tărie)
Ca și în alte cazuri medicale, tratamentul medicamentos trebuie combinat cu o dietă echilibrată și sănătoasă și cu un stil de viață temperat.
Afecțiuni care pot fi declanșate de colesterolul mărit
Colesterolul este important pentru funcționarea organismului. Acesta este util în producția de hormoni, pentru a construi pereții celulari, în metabolism (de exemplu, pentru a digera unele alimente sau pentru a înlesni metabolismul vitaminelor liposolubile: A, D, K, E). Un nivel prea mare al colesterolului, însă, duce la o mulțime de afecțiuni cronice precum:
- Arterioscleroza – constă în acumularea de colesterol și alte tipuri de grăsimi de-a lungul arterelor (vase de sânge care transportă sânge încărcat cu oxigen și substanțe nutritive în organism). Acumularea de colesterol duce la întărirea acestor vase de sânge, la pierderea flexibilității și blocarea fluxului sanguin normal
- Atac vascular cerebral – apare atunci când arterele care ajung la creier devin din ce în ce mai strâmte și chiar ajung să se blocheze (în acest caz apare atacul vascular cerebral)
- Afecțiuni vasculare periferice – apar atunci când acumulările de colesterol afectează alte vase de sânge decât cele care duc la inimă sau creier. Bolile circulatorii periferice se localizează mai ales în cazul arterelor care ajung în zona picioarelor
- Hipertensiune articulară – atunci când arterele sunt blocate de depunerile de colesterol, inima trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sânge prin sistemul circulator. Drept urmare, crește și tensiunea (presiunea) articulară
- Tulburarea depresivă majoră – o nouă cercetare a arătat o legătură între un nivel crescut al colesterolului “rău” și depresie
Soluții naturale pentru a scădea colesterolul
Dacă te confrunți cu un nivel crescut al colesterolului, poți apela la câteva trucuri pentru a reduce nivelul acestei lipide din sânge:
- Consumă alimente bogate în grăsimi mononesaturate (ulei de măsline, nuci și semințe, avocado) – studiile au arătat că o dietă bogată în grăsimi mononesaturale scade nivelului colesterolului “rău” și crește nivelul colesterolului “bun”, în același timp reducând gradul de oxidare celulară care apare ca urmare a activității radicalilor liberi
- Consumă grăsimi polinesaturate, în special grăsimi Omega 3 – studiile au arătat că alimentele bogate în grăsimi polinesaturate reduc nivelul colesterolului “rău” dar și riscul de boli de inimă. Mai mult, riscul de boli coronariene a scăzut cu 20% atunci când grăsimile saturate au fost înlocuite cu grăsimi polinesaturate. Acizii Omega 3 se găsesc în somon, macrou, hering, ton, fructe de mare, nuci și semințe
- Evită grăsimile trans – acestea sunt fcprezente în margarină, produse de patiserie, biscuiți și dulciuri din comerț. Au un gust mai bun însă cresc nivelul colesterolului “rău” și reduc colesterolul “bun”
- Fă mișcare – orice fel de activitate fizică moderată are beneficii pentru întregul organism. În cazul de față, studiile spun că sportul reduce nivelul colesterolului “rău” și crește nivelul colesterolului “bun”. În limita toleranței individuale, este bine să faci măcar 30 minute de mișcare zilnic
- Renunță la fumat – acest obicei crește riscul de depuneri de colesterol de-a lungul vaselor de sânge și astfel constituie un factor în apariția bolilor de inimă. Din fericire, studiile au arătat că renunțatul la fumat contribuie la reducerea nivelului colesterolului “rău”
- Consumă alcool cu moderație – deși în cantități mici are un efect benefic asupra colesterolului “bun”, consumat în exces, alcoolul crește colesterolul “rău” și astfel crește riscul de boli arteriale sau vasculare
- Ia suplimente naturale de ulei de pește și psyllium – uleiul de pește este bogat în acizi grași Omega 3 care reduc nivelul colesterolului “rău” și cresc nivelul colesterolului “bun”. Studiile au arătat că psyllium, o fibră solubilă în apă, reduce nivelul colesterolului “rău” cu până la 10%
Tratament pentru colesterolul crescut
O persoană care are colesterolul mărit trebuie să adopte un program de schimbare a obiceiurilor alimentare și să încerce pe cât de mult posibil să reducă factorii de risc.
Dieta este foarte importantă și poate contribui considerabil la scăderea colesterolului rău (urmarea unei diete sărace în grăsimi saturate și trans este esențială). Practicarea sportului poate fi, de asemenea, un real ajutor.
Dacă aceste recomandări nu dau rezultate, medicul îi va indica pacientului medicamentele necesare pentru scăderea colesterolului rău, precum: statinele, care s-au dovedit foarte eficiente, niacin, ezetimibe și bile acid sequestrans.
Alimentele care ajută la scăderea colesterolului rău
Colesterolul poate fi scăzut dacă pacientul consumă anumite alimente (schimbarea alimentației este obligatorie pentru a regla colesterolul). În general, este recomandat să consumi alimente cu rol antioxidant (de exemplu, ciocolata neagră, afinele, varza kale, fasolea sau spanacul), vitamina C și vitamina E sau pectina, care anulează radicalii liberi. În felul acesta, colesterolul nu se va depune pe artere.
Alimentele indicate sunt cerealele, legumele și acizii grași
Lista alimentelor care scad colesterolul rău sunt: fulgii de ovăz, fasolea, lintea, nucile (migdale, alune de pădure, fistic), peștele gras (datorită Omega 3 – somon, ton, hering, macrou, păstrăv), soia, legume verzi ( spanac, salata verde, ștevie, lobodă, urzici), usturoi și ceapă verde, cireșele, prazul, sfecla roșie, struguri, anghinare, avocado, ulei de măsline.
Mâncarea cu steroli și stanoli (fitosteroli) adăugați este, de asemenea, indicată. Acești extrași din plante sporesc capacitatea organismului de a absorbi colesterolul din alimente. Sterolii și stanolii au fost adăugați în numeroase produse de pe piață.(semințe de dovleac, de susan, de floarea soarelui, de in, de susan, uleiul de floarea soarelui, mazăre etc). Ei se găsesc și sub formă de suplimente.
De asemenea, vinul de măceșe este cunoscut pentru efectele lui deosebite în scăderea colesterolului rău.
Consumul de alimente pe bază de fibre ajută și el la diminuarea nivelului colesterolului. Aceste fibre “leagă” colesterolul și precursorii săi și ajută la eliminarea excesului.
Suplimentele pe bază de Omega-3 trebuie luate doar după o discuție cu medicul specialist. La fel și suplimentele pe bază de astragalus.
Remediile naturiste pentru scăderea colesterolului sunt produse pe baza multora dintre alimentele care scad colesterolul rău.
Pentru a reduce nivelul colesterolului rău sunt rezervate ceaiuri precum cel de păpădie, ceaiul verde, de păducel, Hibiscus, urzică sau de anghinare.
Trandafirul, consumat sub formă de ceai, ajută, de asemenea, la scăderea colesterolului, dar și uleiul esențial de rozmarin.
În dietă, trebuie redus consumul de prăjeli, carne grasă, brânzeturi fermentate (lapte, unt), mâncăruri gătite cu sosuri, grăsimi, alimente dulci, margarină, băuturi carbogazoase și alcool. De asemenea, ouăle, carnea roșie, organele pot crește colesterolul rău.
Prevenția colesterolului mărit se face prin evitarea factorilor de risc, urmarea unui stil de viață sănătos și a unui regim alimentar potrivit.
