Guta apare ca urmare a acumulării de acid uric și se manifestă prin umflături și dureri articulare, mai ales în zona picioarelor (jumătate dintre pacienții cu gută resimt durere la degetul mare). Lăsată netratată, guta poate cauza leziuni articulare ale țesuturilor și ale tendoanelor. Din fericire, combinația dintre dietă, medicamente și mici ajustări ale stilului de viață, pot ține sub control boala.

Care sunt cauzele apariției gutei?
Care sunt simptomele gutei?
Cum este diagnosticată guta?
Cum este tratată guta?
Ce alimente trebuie să eviți dacă ai gută?
Ce alimente poți consuma?
Cum poate fi prevenită guta?

Care sunt cauzele apariției gutei?

Guta este o afecțiune complexă cauzată de unul sau mai mulți factori. Boala poate apărea ca urmare a unei diete dezorganizate, ca un simptom al altor afecțiuni, ca o consecință a unor tratamentele medicamentoase agresive sau poate fi transmisă pe linie genetică. Mai jos poți afla câte ceva despre fiecare în parte:

  • Dieta și stilul de viață – se crede că dieta reprezintă un factor în 12% dintre cazurile de gută. Cantitățile mari de alcool (berea și băuturile spirtoase sunt mai periculoase decât vinul), băuturile carbogazoase cu zahăr, carnea roșie, fructele de mare, ciupercile uscate, algele marine, excesul de sare și drojdia din bere conțin purine și pot contribui la acumularea acidului uric
  • Cauze genetice – nivelul acidului uric din sânge este influențat în proporție de 60% pe cale genetică (dacă cel puțin unul dintre părinți a avut probleme cu cumularea acidului uric sunt șanse mari ca acest lucru să fie transmis copiilor). Anumite mutații genetice cresc și mai mult riscul de gută
  • Alte afecțiuni – de multe ori guta apare în combinație cu alte probleme medicale. Afecțiuni precum hipertensiunea articulară, diabetul de tip 2, apneea în somn, bolile metabolice sau de rinichi și obezitatea abdominală apar în circa 75% din cazurile de gută
  • Unele medicamente – consumul unor medicamente poate crește riscul de apariție al gutei. În această categorie intră niacina, aspirina, inhibitorii enzimatici, medicația pentru hipertensiune articulară și ciclosporinii

Care sunt simptomele gutei?

Guta are patru stadii iar simptomele se agravează de la un stadiu la altul. Primul stadiu, hiperurimia asimptotică, se manifestă printr-un nivel crescut al acidului uric din sânge fără alte simptome.

Al doilea stadiu, guta acută, constă în cristalizarea acidului uric în zona încheieturilor și se manifestă prin umflături, dureri intense (mai ales în primele 4-12 ore), înroșirea pielii din jurul articulațiilor și dificultăți de mișcare. Astfel de simptome pot dura între 3 și 10 zile, urmate de o pauză și apoi de reapariția simptomelor. Acest stadiu poate dura câteva luni sau chiar ani. Pauza dintre atacurile de gută se numește gută de interval (gută intercritică).

Guta cronică tofacee este ultimul stadiu al bolii și apare atunci când guta este lăsată netratată. Poate dura până la 10 ani și se manifestă prin noduli apăruți la nivelul articulațiilor și a pielii din jurul acestora (acești noduli pot apărea chiar și în ureche), în timp, afectând iremediabil articulațiile.

Cum este diagnosticată guta?

Diagnosticul este pus, de cele mai multe ori, pe baza istoricului medical și a examenului fizic. Vei fi rugat să descrii intensitatea durerii, iar doctorul va observa cât de umflată este zona.

Este posibil ca doctorul să recomande un test de sânge pentru a vedea nivelul acidului uric, iar în unele cazuri va colecta fluid din zona articulațiilor pentru a vedea concentrația acidului uric (dacă există, acidul uric din lichidul articular poate fi observat la microscop sub forma unor cristale).

Uneori sunt recomandate teste cu raze X pentru a exclude alte cauze care ar putea determina inflamarea articulațiilor

Cum este tratată guta?

De cele mai multe ori, medicul de familie poate recomanda medicamente pentru tratarea gutei. Mai jos sunt câteva dintre medicamentele recomandate în cazurile de gută:

  • colchicină – pentru a reduce durerile articulare
  • medicație anti-inflamatoare nonsteroidală (de exemplu, ibuprofen sau naproxen) – pentru a reduce inflamațiile și durerea
  • medicație pentru a reduce producția excesivă de acid uric (medicamente pe bază de hipoxantină)
  • medicație pentru a ajuta la eliminarea excesului de acid uric (de exemplu, probenecid)

Dacă au trecut mai mult de 10 ani în care ai avut gută și nu ai urmat tratament, există posibilitatea să fi apărut noduli în jurul articulațiilor. Aceștia trebuie îndepărtați pe cale chirurgicală.

Ce alimente trebuie să eviți dacă ai gută?

Dacă suferi de gută anumite alimente pot declanșa un nou atac și revenirea durerilor profunde. Mai jos sunt principalele alimente care ar trebui evitate dacă suferi de gută:

  • organe (mai ales rinichi, ficat, momițe și creier)
  • carne roșie
  • anșoa
  • fructe de mare
  • mezeluri
  • sparanghel
  • roșii
  • spanac
  • produse de panificație cu zahăr
  • creveți
  • smochinele uscate
  • afinele
  • miere, sirop de agave și sirop de porumb
  • drojdie
  • prăjituri, torturi și alte dulciuri
  • ciocolata (stimulează producția de acid uric)

Ce alimente poți consuma?

Chiar dacă multe alimente sunt pe lista celor interzise în dieta bolnavului de gută, există și alimente care pot fi consumate fie în cantități nelimitate. Mai jos sunt câteva dintre ele:

  • fructele (în special cireșele ajută la eliminarea excesului de acid uric)
  • legumele – mai ales, țelina, ceapa, anghinare și morcovul sunt recomandate în cazurile de gută dar și cartofii, mazărea, ciupercile, vinetele, legumele cu frunze verzi precum varza de Bruxelles, conopidă, broccoli sau salată verde
  • soia
  • linte
  • fasole
  • nuci și semințe de orice fel (in, fistic, migdale etc)
  • cereale integrale
  • lactate cu un nivel redus de grăsime
  • ouă
  • condimente
  • ulei de măsline, in și cocos
  • băuturi precum cafeaua și ceaiul

Merită știut că există și alimente care pot fi consumate cu moderație (deci cel mult 100 g), în cantități mari putând declanșa un atac de gută. Mai jos sunt câteva dintre ele:

  • carnea de pui, porc, miel sau vită
  • somonul sau bibanul
  • mămăliga
  • pastele
  • supele de legume

Cum poate fi prevenită guta?

Guta nu poate fi prevenită întru totul (mai ales dacă apare pe fond genetic sau ca un simptom al altor boli) însă urmând câteva sfaturi poți ajuta la reducerea riscul de apariție și reapariție a bolii (mai ales în cazul atacurilor de gută):

  • Consumă alcool cu moderație și limitează berea și băuturile spirtoase
  • Elimină din alimentație sau limitează mult alimentele care declanșează atacuri de gută
  • Adoptă un stil de viață sănătos din care să nu lipsească dieta echilibrată și activitatea fizică regulată – pierderea kilogramelor în plus poate contribui la scăderea nivelului acidului uric din organism
  • Bea suficiente lichide – hidratarea este esențială pentru a preveni un nou atac de gută. Poți consuma inclusiv cafea, ceaiuri medicinale sau ceai verde
  • Consumă lactate cu un nivel redus de grăsimi și limitează mult carnea (mai ales peștele și carnea roșie)
  • Consumă alimente bogate în vitamina C sau ia suplimente – acestea scad riscul de reapariție a atacurilor de gută și susțin rinichii în eliminarea surplusului de acid uric

Guta este un caz particular de artrită manifestată prin dureri acute și inflamații ale articulațiilor. Deși boala nu poate fi vindecată cu totul, combinarea dietei (care trebuie urmată toată viața) cu medicația recomandată de doctor poate reduce din simptome sau chiar preveni reapariția bolii.

Sursa foto: Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*