Guta: cauze, simptome, tratament

Autor: Silvia Patriche

Guta (artrita gutoasă) apare ca urmare a acumulării de acid uric și se manifestă prin umflături și dureri articulare, mai ales în zona picioarelor (jumătate dintre pacienții cu gută resimt durere la degetul mare). Lăsată netratată, propriul sistem imunitar te va ataca la nivelul articulațiilor prin leziuni articulare ale țesuturilor și ale tendoanelor. Din fericire, combinația dintre dietă, medicamente și mici ajustări ale stilului de viață, pot ține sub control boala. 

Tipuri de gută
Cauzele apariției gutei
Simptomele gutei
Acidul uric mărit
Evoluție și complicații
Stadiile bolii
Diagnosticarea gutei
Tratamentul gutei
Ce alimente trebuie să eviți dacă ai gută
Ce alimente poți consuma
Prevenirea gutei
Bibliografie

Tipuri de gută

Există mai multe tipuri de gută fiecare manifestându-se prin simptome diferite cu intensități diferite. Mai jos sunt principalele tipuri de gută.

Hiperuricemia asimptomatică

În cazul acestui tip de gută pacientul nu prezintă simptome specifice altele decât un nivel ridicat al nivelului acidului uric. O perioadă prelungită în care valoarea acidului uric este crescută indică, deseori, prezența bolii. Acidul uric este cel responsabil pentru durerea, înțepeneala și căldura care se resimt în timp (dacă nu apelezi la doctor pentru o evaluare medicală). 

Guta acută

Guta acută (numită și artrită gutoasă) se manifestă atât printr-un nivel crescut al acidului uric, inflamarea articulațiilor, durere și senzația de căldură la palpare. Poate apărea pe fondul unui consum mare de alimente bogate în purine, consum excesiv de alcool, unele medicamente (în special, diuretice și medicamente pentru tratarea tuberculozei), deshidratare, substanțe de contrast administrate intravenos, existența unei infecții sau a unei intervenții chirurgicale. Este bine totuși de știut că spre deosebire de artrită, guta acută reprezintă o durere care vine și trece și apoi iar revine cu o intensitate mai mică sau mai mare în funcție de tratament în timp ce artrita înseamnă durere continuă. 

Gută intercritică

Guta intercritică constă într-o “pauză” de gută între două faze de gută acută. Mai bine de 50% dintre acele persoane care au avut gută acută vor mai avea un atac de gută în cel mult un an de la prima. De asemenea, persoanele care au un nivel ușor crescut al acidului uric (acest lucru este determinat la doctor) dar nu manifestă simptome nu necesită un tratament specific. 

Guta cronică tofacee

Apare ca urmare a acumulării de acid uric și se manifestă prin durere și tumefacții articulare persistente (depuneri de urat de sodiu monohidrat cu dimensiuni de la 1-2 mm la 2-3 cm). Aceștia se depun în zona urechii, la nivelul cotului sau antebrațului, la degetele mâinii sau piciorului și deși nedureroși duc la deformarea acestor zone. 

Pseudogută

Pseudoguta seamănă mult cu guta acută, singura diferență fiind că iritațiile articulare sunt produse de calciu-pirofosfat și nu de cristale de acid uric (în cazul gutei acute). Pseudoguta presupune un tratament diferit decât cel tipic pentru gută. 

Cauzele apariției gutei

Guta este o afecțiune complexă cauzată de unul sau mai mulți factori. Boala poate apărea ca urmare a unei diete dezorganizate, ca un simptom al altor afecțiuni, ca o consecință a unor tratamentele medicamentoase agresive sau poate fi transmisă pe linie genetică. Mai jos poți afla câte ceva despre fiecare în parte:

  • Dieta și stilul de viață – se crede că dieta reprezintă un factor în 12% dintre cazurile de gută. Cantitățile mari de alcool (berea și băuturile spirtoase sunt mai periculoase decât vinul), băuturile carbogazoase cu zahăr, carnea roșie, fructele de mare, ciupercile uscate, algele marine, excesul de sare și drojdia din bere conțin purine și pot contribui la acumularea acidului uric
  • Cauze genetice – nivelul acidului uric din sânge este influențat în proporție de 60% pe cale genetică (dacă cel puțin unul dintre părinți a avut probleme cu acumularea acidului uric sunt șanse mari ca acest lucru să fie transmis copiilor). Anumite mutații genetice cresc și mai mult riscul de gută
  • Hiperuricemie – studiile spun că circa 10% dintre persoanele care au hiperuricemie vor dezvolta gută la un moment dat
  • Alte afecțiuni – în mod frecvent guta apare în combinație cu alte probleme medicale. Afecțiuni precum hipertensiunea articulară, diabetul de tip 2, apneea în somn, bolile metabolice sau de rinichi și obezitatea abdominală apar în circa 75% din cazurile de gută
  • Unele medicamente – consumul unor medicamente poate crește riscul de apariție al gutei. În această categorie intră niacina, aspirina, inhibitorii enzimatici, medicația pentru hipertensiune articulară și ciclosporinii

De asemenea, printre factorii de risc în apariția gutei se numără problemele de metabolism, noile schimbări în alimentație apărute în ultimii 50 ani și speranța de viață crescută. 

Dezvoltarea gutei este cu atât mai probabilă în cazul persoanelor care sunt hipertensivi, obezi și au un nivel ridicat al colesterolului și trigliceridelor. 

Simptomele gutei

Primul simptom al gutei este durerea intensă. Mai apoi apar și alte simptome precum articulațiile înroșite, tumefiate sau calde iar după câteva zile pielea începe să se descuameze. 

Simptomele asociate gutei apar de cele mai multe ori rapid, mai ales pe timpul nopții și în lipsa tratamentului pot dura până la 15 zile. Atacul tipic de gută este caracterizat prin:

  • Dureri articulare intense

De regulă, guta se manifestă prin durere la nivelul degetului mare de la picior însă poate afecta și alte degete. Mai pot fi afectate și deci dureroase gleznele, coatele, încheieturile degetelor, genunchii. Intensitatea durerii este maximă în primele 4-12 ore de la debut.

  • Disconfort

Chiar și după atenuarea durerii, disconfortul la nivelul articulațiilor poate persista câteva zile sau săptămâni. Lăsată netratată, există riscul unui nou atac de gută mult mai intens și a unui disconfort care poate dura chiar mai mult. 

  • Limitarea mișcărilor articulare

Odată cu evoluția gutei, există un risc de probleme articulare care să evolueze de la durere la mișcare la imposibilitatea de folosire normală a articulațiilor. Dacă nu mergi la un specialist în reumatologie riști deteriorarea permanentă a articulațiilor. 

Acidul uric mărit

Hiperuricemia sau acidul uric mărit apare atunci când există un exces de acid uric în sânge. În mod normal, acidul uric are o valoare de 2,4-6,0 la femei și 3,4-7,0 la bărbați. Foarte importante atunci când vine vorba de nivelul acidului uric este consumul de purine. Acestea sunt prezenți în alimente iar un exces al alimentelor bogate în purine stimulează acumularea cristalelor de acid uric. Mai jos sunt principalii factori care stau la baza acidului uric mărit:

  • dieta – o dietă bogată în purine, zahăr și fructoză crește nivelul acidului uric
  • probleme de rinichi care împiedică excreția acidului uric
  • postul sau pierderea în greutate într-un timp foarte scurt
  • unele diuretice
  • medicația pentru cancer, în special, chimioterapia
  • prezența unor afecțiuni metabolice – de exemplu, diabet sau acidoză 

Simptome

Printre simptomele hiperuricemiei se numără:

  • febră
  • oboseală
  • frisoane
  • inflamarea articulațiilor
  • dificultăți la urinare

Cum poți reduce nivelul acidului uric

Urmând câteva recomandări poți contribui la reducerea în mod natural a acidului uric din organism:

  • evită alimentele bogate în purine (organele de animale, berea, spanacul, lintea, unele tipuri de ciuperci) și consumă alimente sărace în purine (cereale integrale, lactate, ouă, legume verzi, roșii, salată verde, supă cremă fără carne, unt de arahide, nuci și semințe)
  • consumă apă și ceai – ajută rinichii să elimine mai repede acidul uric și limitează acumularea sa
  • limitează consumul de alcool – crește riscul de deshidratare și poate crește nivelul acidului uric din sânge
  • pierde kilogramele în plus – kilogramele în plus, alături de dietă, cresc nivelul acidului uric. Celulele grase produc mai mult acid uric decât mușchii iar kilogramele acumulate îngreunează funcțiile rinichilor. Evită dietele rapide deoarece cresc și ele nivelul acidului uric și optează, în schimb, pe diete sănătoase (de exemplu, dieta mediteraneană) și pe mișcare
  • dacă ai diabet asigură-te că ești la zi cu medicația și că menții nivelul zahărului din sânge – dezechilibrele glicemiei pot duce la o creștere a nivelului acidului uric din sânge
  • consumă alimente bogate în fibre – acestea ajută la eliminarea acidului uric și echilibrează atât producția de insulină cât și nivelul zahărului din sânge

Evoluție și complicații

După primul episod de gută, articulațiile își revin în totalitate însă probabilitatea ca guta să revină în mai puțin de un an sau să apară un nou episod mai puțin dureros este destul de mare. Un procent mic al pacienților nu mai dezvoltă gută niciodată în viață însă în cazul celor care au gută recurentă există posibilitatea ca articulațiile să nu își mai revină și ca durerea să persiste chiar și între episoadele gutoase. 

Este bine de știut că persoanele care au gută riscă alte probleme de sănătate și condiții așa cum sunt:

  • hipertensiunea articulară – afectează peste 25% dintre pacienții care au gută
  • obezitatea – apare atât la bărbații cu gută cât și la femei
  • un nivel crescut al trigliceridelor și al zahărului din sânge – aceștia combinați cu hipertensiunea și obezitatea reprezintă factori de risc în boli precum atacul de cord sau atacul vascular cerebral
  • boli ale rinichilor (care decurg din depunerea de calculi renali)

Stadiile bolii

Guta are patru stadii  sau etape de evoluție iar simptomele se agravează de la un stadiu la altul. Primul stadiu, hiperurimia asimptotică, se manifestă printr-un nivel crescut al acidului uric din sânge fără alte simptome. 

Al doilea stadiu, guta acută, constă în cristalizarea acidului uric în zona încheieturilor și se manifestă prin umflături, dureri intense (mai ales în primele 4-12 ore), înroșirea pielii din jurul articulațiilor și dificultăți de mișcare. Astfel de simptome pot dura între 3 și 10 zile, urmate de o pauză și apoi de reapariția simptomelor. Acest stadiu poate dura câteva luni sau chiar ani. Pauza dintre atacurile de gută se numește gută de interval (gută intercritică).

Guta cronică tofacee este ultimul stadiu al bolii și apare atunci când guta este lăsată netratată. Poate dura până la 10 ani și poate avea și alte rezultate decât simpla acumulare a cristalelor de acid uric; nodulii (poartă numele de tofusuri) apar la nivelul articulațiilor și a pielii din jurul acestora și (acești noduli de acid uric pot apărea chiar și în ureche), în timp, afectează iremediabil articulațiile și poate duce la distrugerea lor. 

Diagnosticarea gutei

Drumul la medic reprezintă cea mai la îndemână măsură pentru a stabili un diagnostic de gută. Acesta va combina simptomatologia (doctorul îți va cere o descriere a simptomelor) cu istoricul medical, consultul de specialitate și investigațiile medicale pentru a determina tipul de gută pe care îl ai pentru ca mai apoi să recomande tratamentul medicamentos potrivit. Mai jos sunt principalele analize pe care va trebui să le realizezi în vederea diagnosticării gutei.

Analize de sânge

În cazul persoanelor cu gută acută analizele de sânge vor arăta VSH crescut, fibrinogen, nivelul proteinei C reactive crescut, similar în cazul leucocitelor și trombocitelor. De asemenea, nivelul acidului uric seric poate fi crescut sau în limite normale. Chiar dacă nivelul acidului uric este normal în urma uricoziei (colectarea urinei pe un interval de 24 ore) nivelul acidului uric din urină va fi peste normal. 

Analize urinei

Analize urinei va indica atât acidul uric prezent în exces cât și eventualele probleme ale rinichilor (în cazul persoanelor cu gută recurentă). 

Analiza lichidului sinovial

Lichidul sinovial este extras din articulația afectată de gută. Acest lichid este apoi examinat sub lentila unui microscop pentru a descoperi prezența cristalelor cu biregriferență negativă, care apar de regulă în cazurile de gută. 

Ecografia

Ecografia (numită în acest caz ecografie musculoscheletală sau ultrasonografie) detectează prezența cristalelor de acid uric la nivelul articulațiilor sau al tofilor gutoși. 

Radiografia

Radiografia va ajuta la identificarea tumefacțiilor zonelor moi de la nivelul articulațiilor în cazul persoanelor aflate la primul atac de gută. În stadiile avansate și odată cu trecerea anilor radiografiile vor indica gradul de severitate al osteoarticulațiilor. 

Tomografie computerizată cu energie duală

Această analiză va indica cu precizie prezența cristalelor de acid uric la nivel articulațiilor chiar și în stadiile acute ale bolii. 

Tratamentul gutei

Obiectivul terapeutic principal este reducerea simptomelor gutei în special a durerii care afectează confortul zilnic. În cele mai multe cazuri, guta este tratată printr-o combinație între medicamente și regim alimentar. Tratamentul medicamentos reduce din durere și înțepeneala articulară și previne noile atacuri de gută dar și complicațiile bolii iar tratamentul naturist ajută la menținerea în siguranță a articulațiilor și îmbunătățește starea generală de sănătate. 

Tratament medicamentos pentru a trata simptomele gutei

Atacul de gută poate fi ținut sub control prin medicamente precum:

  • medicamente antiinflamatoare – medicul poate recomanda atât medicamente fără rețetă (de exemplu, ibuprofen sau naproxen) cât și medicamente cu rețetă (de exemplu, indometacin). Dacă suferi de alte afecțiuni cronice este bine să vorbești cu medicul deoarece unele pot interacționa cu medicația pentru gută
  • colchicină – un analgezic care reducere durerea resimțită la nivelul articulațiilor. Din păcate are și efecte secundare precum greață și vărsături, dureri abdominale, diaree, slăbiciune musculară, amorțeala mâinilor. În ciuda acestor efecte, reprezinta alternativa principală dacă nu poți lua medicamente antiinflamatoare
  • corticosteroizi – cel mai cunoscut este prednisonul care are rolul de a reduce inflamațiile și durerea asociată gutei. Pot fi luate oral sau pot fi injectate direct în articulații. Nu interacționează bine cu aspirina (crește nivelul acidului uric din sânge)

Tratamentul medicamentos pentru a preveni complicațiile asociate gutei

Dacă te confrunți cu mai multe atacuri de gută pe an sau dacă ai atacuri de gută rare dar foarte intense doctorul îți va recomanda o serie de medicamente pentru a preveni complicațiile bolii:

  • inhibitori de xantinoxidază (în special, febuxostat și alopurinol) – sunt medicamente care reduce cantitatea de acid uric produsă de organism. Aceste medicamente, reduc, în același timp, și riscul unui nou atac de gută
  • medicamente uricozurice (ajută la eliminarea acidului uric) – administrarea de medicamente precum lesinurad și probenecid îmbunătățesc capacitatea de eliminare al acidului uric și susțin funcționarea normală a rinichilor 

Deși tratamentul medicamentos poate suferi modificări în funcție de nivelul acidului uric, în marea majoritate a cazurilor trebuie urmat pe parcursul întregii vieți. 

Modificarea stilului de viață

Deși medicamentele reprezintă cea mai eficientă modalitate de a trata guta și de a preveni complicațiile, o modificare a stilului de viață este la fel de importantă. Mai jos sunt câteva recomandări în acest sens:

  • Limitează consumul de alcool și băuturile îndulcite cu fructoză (de exemplu, sucurile de fructe). Poți consuma fără griji apă și ceaiuri naturiste, necesare pentru a elimina acidul uric
  • Consumă cu măsură alimente bogate în purine – aici intră mai ales carnea roșie, fructele de mare și organele de animale
  • Fă sport în mod regulat pentru a pierde kilogramele în plus – menținerea greutății în limite normale pentru înălțimea și vârsta ta este esențială pentru a reduce riscul de reapariție al gutei
  • Evită medicamentele diuretice
  • Consumă cel puțin 2 l de apă pe zi

Tratamentul chirurgical în cazurile de gută

Urmând un stil de viață sănătos și luând medicamente după recomandarea medicului vei putea ține în frâu guta. Dacă însă boala a fost detectată târziu sau dacă nu ai respectat indicațiile doctorului timp de cel puțin 10 ani, este posibil să fie necesar tratamentul chirurgical. 

În cazul intervențiilor chirurgicale pentru gută există trei posibilități de tratament.  Îndepărtarea tofilor gutoși trebuie realizată atunci când aceștia devin extrem de inflamații și dureroși și există riscul de extindere. 

Dacă boala este într-un stadiu avansat iar articulațiile sunt deteriorate ireversibil, medicul va recomandare sudarea articulațiilor mai mici. 

În fine, în unele cazuri pacienții care au gută necesită înlocuirea articulațiilor cu o proteză articulară. Acest lucru are loc pentru a reduce durerea și pentru a menține articulațiile mobile. În cele mai multe cazuri, articulațiile sunt înlocuite la nivelul genunchilor. În perioada de recuperare este posibil să fie nevoie să te folosești de cârje ortopedice pentru a te deplasa. 

Remedii naturiste și suplimente pentru calmarea simptomelor gutei

Există o serie de alimente și suplimente alimentare care pot ajuta la diminuarea durerii sau a altor simptome asociate gutei. Mai jos sunt cele mai populare dintre ele:

  • Cafeaua – există studii care au descoperit o legătură între cafea (atât cea normală cât și cea fără cofeină) și un nivel mai redus al acidului uric
  • Alimentele și suplimentele cu vitamina C – poate reduce nivelul acidului uric din sânge și poți lua din alimente precum portocale, lămâi, căpșune, ardei gras, guave, coacăze negre, pătrunjel, kiwi, broccoli, varză kale, lici, papaya. 
  • Omega 3 – cercetătorii au arătat că un nivel scăzut al acizilor grași Omega 3 din organism este asociat cu atacuri mai frecvente de gută. Mai mult, un nivel normal al acestor acizi grași previne atacurile acute de gută iar în cazul bolnavilor reduce din nivelul de intensitate  al simptomelor. Acizii grași Omega 3 se găsesc în pește și fructe de mare, nuci și semințe și ulei de măsline. Poate fi luat și sub formă de ulei de pește
  • Cireșe și extract de cireșe – este dovedit că cireșele, indiferent de varietate, fie că sub formă naturală, extract sau suc sunt benefice în tratarea simptomelor gutei și în prevenirea unor noi atacuri. Potrivit cercetătorilor trei porții (circa 450 g) la două zile sunt suficiente pentru a fi eficiente în tratarea gutei
  • Alimentele și suplimentele cu magneziu – un studiu din 2015 a arătat că un nivel normal al magneziului din organism este asociat unui nivel sănătos al acidului uric și unui risc mai mic de gută. Magneziul se găsește în alimente precum ciocolată neagră, avocado, nuci și semințe, linte, fasole, năut, cereale integrale, pește, banane, spanac, broccoli, varză kale, conopidă
  • Ghimbir – este cunoscut pentru efectele antiinflamatoare iar studiile au demonstrat că ghimbirul reduce din durerea asociată gutei și scade nivelul acidului uric din organism. Ghimbirul poate interacționa cu unele medicamente așa că este bine să vorbești cu medicul înainte de a-l consuma
  • Apă călduță cu oțet de mere și suc de lămâie – combinația acestor ingrediente ajută la susținerea rinichilor iar studiile arată că sucul de lămâie reduce nivelul acidului uric
  • Țelina și semințele de țelină – sunt folosite în mod tradițional pentru a reduce probleme tractului urinar (unele popoare consideră țelina un adevărat medicament prin multitudinea de substanțe nutritive conținute) iar studiile arată că ajută la reducerea inflamațiilor și a nivelului acidului uric din organism
  • Ceai de urzică – ajută la calmarea durerii și a inflamației iar cercetătorii spun că protejează rinichii
  • Ceai sau extract de păpădie – reduc nivelul acidului uric și protejează rinichii și ficatul
  • Semințe sau extract de armurai  – cunoscute pentru efectele benefice asupra ficatului, aceste semințe reduc nivelul acidului uric. Poate interacționa cu unele medicamente așa că este recomandat să ceri medicului informații suplimentare înainte de a consuma armurai
  • Ceai sau extract de hibiscus – ajută la reducerea nivelul acidului uric din organism
  • Aplicarea topică de comprese calde sau reci pe articulații – studiile recomandă mai ales compresele reci sau cu gheață, compresele fierbinți fiind indicate mai ales în cazurile de gută mai puțin intense
  • Mere – conțin acid malic care reduce nivelul acidului uric. Pe de altă parte, merele conțin și fructoză care ar putea declanșa un nou atac de gută așa că trebuie consumate doar după ce ai consultat medicul și a spus că este OK. Consumul de mere este chiar recomandat dacă ești sănătos însă dacă ai gută ar trebui să te asiguri că nu depășește doza zilnică recomandă de zahăr
  • Banane – conțin puține purine și sunt bogate în potasiu și vitamina C care ajută la funcționarea normală a organelor corpului
  • Sare Epson – băile cu sare Epson pot ajuta la prevenirea unui nou atac de gută. Această sare este bogată în magneziu, o substanță care reduce riscul de gută. Amestecă 1-2 căni de sare Epson la un lighean de apă caldă și ține în apă zonele articulare cu probleme

Terapii alternative pentru tratarea gutei

Unii pacienți care au gută pot apela la terapiile alternative pentru a trata simptomele bolii. Tehnicile de relaxare, meditația sau exercițiile de relaxare pot fi benefice pentru reducerea durerii cauzate de gută. 

De asemenea, poți apela la unul sau mai multe tratamente ayurvedice pentru a trata simptomele sau pentru a preveni un nou atac de gută. Mai jos sunt cele mai populare dintre acestea:

  • Triphala – înseamnă în sanscrită “trei fructe”. Potrivit studiilor, această plantă orientală are rol antiinflamator putând ajuta la reducerea inflamațiilor asociate gutei
  • Giloy (pulbere sau ceai) – o altă plantă ayurvedică care ajută la neutralizarea acidului uric din organism. Mai mult, studiile spun că planta de giloy are rol antiinflamator și reduce durerea
  • Neem – folosit pentru reducerea inflamațiilor și pentru calmarea noilor atacuri de gută
  • Turmeric – deși folosirea sa în bucătărie îl precede, turmericul poate fi folosit și în scop medicinal. Curcuma, principala substanță activă din turmeric este benefic în tratarea problemelor articulațiilor și ajută la tratarea inflamațiilor asociate gutei

Modificarea dietei, formă de tratament pentru gută

Pe lângă tratamentul medical și utilizarea unor forme alternative de tratament, schimbarea dietei reprezintă un factor important și permanent pentru a ține boala sub control și pentru a preveni un nou atac de gută. În acest sens este recomandat să urmezi următoarele sfaturi:

  • Evită alimentele bogate în purine (carne roșie, vânat sau organe de animale) și limitează mult alcoolul
  • Dacă ești supraponderal sau obez este indicat un regim cu un conținut redus de carbohidrați. Pierderea kilogramelor în plus este asociată unui risc mai mic de reapariție a gutei
  • Limitează consumul de sare (este indicată o dietă hiposodică) deoarece mulți pacienți care au gută au și hipertensiune
  • Evită grăsimile animale, prăjelile și grăsimile saturate (guta este asociată unui nivel crescut al trigliceridelor care prin tratament și dietă trebuie redus)
  • Dacă ai diabet sau risc de diabet, este obligatoriu alimente cu un conținut mare de zahăr (dulciurile, sucurile carbogazoase, alimentele procesate etc)
  • Consumă fructe cu un conținut redus de zahăr, cereale integrale, nuci și semințe, lactate degresate, carne slabă
  • Bea multă apă – acest lucru este esențial pentru funcționarea normală a rinichilor. Atunci când rinichii sunt în formă formarea depozitelor de acid uric este întâlnită foarte rar
  • Fă mișcare – pe lângă faptul că te ajută să slăbești sportul ajută și la menținerea acidului uric sub pragul periculos. De asemenea, studiile arată că persoanele care aleargă cel puțin 8 km pe zi au un risc cu 50% mai mic de reapariție a gutei. Pe de altă parte sedentarismul duce la obezitate, un factor în apariția și reapariția gutei
  • Redu stresul prin plimbări lungi, cititul unui cărți, muzică, meditație 
  • Consumă mai mult pește – studiile au arătat că peștele și extractul de pește reduce nivelul acidului uric
  • Bea cafea – potrivit unui studiu efectuat de cercetătorii de la Central South University în 2016 persoanele care beau cafea au un risc mai mic de a dezvolta gută. Acest lucru apare, spun cercetătorii, deoarece cafeaua reduce nivelul acidului uric

Ce alimente trebuie să eviți dacă ai gută

Dacă suferi de gută anumite alimente pot declanșa un nou atac și revenirea durerilor profunde. 

Cum afectează ceea ce mănânci atacurile de gută?

Dacă ai gută anumite alimente pot declanșa un nou atac de gută prin creșterea nivelului acidului uric. De regulă, atacurile de gută sunt declanșate de alimentele bogate în purine, o serie de substanțe care se găsesc în mod natural în mâncare. Atunci când digeri purinele, corpul determină producerea unei cantități mai mari de acid uric.

În cazul persoanelor sănătoase, purinele nu reprezintă un motiv de îngrijorare deoarece organismul elimină eficient acidul uric. Persoanele care au gută însă nu pot elimina la fel de bine acidul uric iar metabolismul purinelor este încetinit sau chiar blocat. Mai mult, o dietă care conține multe purine poate favoriza acumularea de acid uric, fapt ce declanșează un nou atac de gută și intensificarea durerii.  

Din fericire, studiile arată că restricționarea consumului de alimente bogate în purine alături de medicația specifică poate preveni apariția unui nou atac de gută. Printre alimentele care declanșează guta se numără organele de animale, carnea roșie, fructele de mare, alcoolul în concentrații mari și berea. O excepție interesantă de la regulă se aplică în cazul legumelor bogate în purine; acestea nu declanșează atacuri de gută. 

Mai mult, chiar și unele alimente cu un conținut redus de purine pot crește riscul de gută. Este vorba de fructoză și alimentele și băuturile dulci. Potrivit unui studiu care a implicat peste 100.000 de voluntari persoanele care au consumat cele mai mari cantități de fructoză aveau un risc cu 62% mai mare de a dezvolta gută.

Pe de altă parte, nutriționiștii spun că lactatele cu un conținut redus de grăsimi, produsele de soia și lactatele grase nu afectează nivelul acidului uric din organism. 

Evitarea alimentelor bogate în purine este crucială dacă suferi de gută. Mai jos sunt principalele alimente care ar trebui evitate:

  • organe (mai ales rinichi, ficat, momițe și creier)
  • carne roșie
  • anșoa
  • fructe de mare
  • mezeluri
  • sparanghel
  • roșii
  • spanac
  • produse de panificație cu zahăr
  • creveți
  • smochinele uscate 
  • afinele
  • miere, sirop de agave și sirop de porumb
  • drojdie
  • prăjituri, torturi și alte dulciuri
  • ciocolata (stimulează producția de acid uric)

Ce alimente poți consuma

Chiar dacă multe alimente sunt pe lista celor interzise în dieta bolnavului de gută, există și alimente care pot fi consumate fie în cantități nelimitate. Mai jos sunt câteva dintre ele:

  • fructele (în special cireșele ajută la eliminarea excesului de acid uric)
  • legumele – mai ales, țelina, ceapa, anghinare și morcovul sunt recomandate în cazurile de gută dar și cartofii, mazărea, ciupercile, vinetele, legumele cu frunze verzi precum varza de Bruxelles, conopidă, broccoli sau salată verde
  • soia
  • linte
  • fasole
  • nuci și semințe de orice fel (in, fistic, migdale etc)
  • cereale integrale
  • lactate cu un nivel redus de grăsime
  • ouă 
  • condimente
  • ulei de măsline, in și cocos
  • băuturi precum cafeaua și ceaiul

Merită știut că există și alimente care pot fi consumate cu moderație (deci cel mult 100 g), în cantități mari putând declanșa un atac de gută. Mai jos sunt câteva dintre ele:

  • carnea de pui, porc, miel sau vită
  • somonul sau bibanul
  • mămăliga
  • pastele
  • supele de legume

Cum poate arăta meniul pe o săptămână al pacientului cu gută?

Felurile speciale de mâncare pentru pacientul care are gută ajută la calmarea durerii și a umflăturilor și reduce riscul de noi atacuri de gută. Mai jos este meiul pe o săptămână.

Luni

  • micul dejun – cereale integrale cu iaurt grecesc și o mână de fructe de pădure
  • prânz – salată de quinoa cu ouă fierte și legume proaspete (roșii, ardei gras, castraveți etc)
  • cina – paste din cereale integrale, pui la grătar, spanac proaspăt, un ardei gras și puțin brânză feta

Marți

  • micul dejun – smoothie din 70 g fructe de pădure, câteva frunze de spanac, un iaurt grecesc mic și 60 ml lapte cu un conținut redus de grăsimi
  • prânz – sandvici din pâine integrală, două ouă și salată verde
  • cina – pui la grătar și orez brun cu legume

Miercuri

  • micul dejun – ovăz cu iaurt grecesc, 80 ml lapte degresat, 1 linguriță semințe de chia, o mână de fructe de pădure și extract de vanilie lăsate peste noapte
  • prânz – năut și legume proaspete
  • cina – somon cu sparanghel și roșii cherry

Joi 

  • micul dejun – 250 ml iaurt grecesc, 2 linguri semințe de chia, o linguriță extract de vanilie și 2-3 felii din fructul preferat lăsat peste noapte
  • prânz – somon și salată de roșii
  • cina – quinoa cu salată de spanac, dovlecel și brânză feta

Vineri

  • micul dejun – două felii de pâine prăjită cu o mână de căpșuni
  • prânz – sandvici cu două ouă și salată verde
  • cina – orez brun cu legume

Sâmbătă

  • micul dejun – omletă cu ciuperci și dovlecel
  • prânz – orez brun cu legume
  • cina – pui la grătar și salată de legume

Duminică

  • micul dejun – omletă din două ouă, o mână de spanac și câteva ciuperci
  • prânz – năut și legume proaspete
  • cina – lipie integrală cu ou-ochi, spanac și ardei gras

Prevenirea gutei

Guta nu poate fi prevenită întru totul (mai ales dacă apare pe fond genetic sau ca un simptom al altor boli) însă urmând câteva sfaturi poți ajuta la reducerea riscul de apariție și reapariție a bolii (mai ales în cazul atacurilor de gută):

  • Consumă alcool cu moderație și limitează berea și băuturile spirtoase
  • Elimină din alimentație sau limitează mult alimentele care declanșează atacuri de gută
  • Adoptă un stil de viață sănătos din care să nu lipsească dieta echilibrată și activitatea fizică regulată – pierderea kilogramelor în plus poate contribui la scăderea nivelului acidului uric din organism
  • Bea suficiente lichide – hidratarea este esențială pentru a preveni un nou atac de gută. Poți consuma inclusiv cafea, ceaiuri medicinale sau ceai verde
  • Consumă lactate cu un nivel redus de grăsimi și limitează mult carnea (mai ales fructele de mare, organele animale, carnea de miel, de vită și de porc)
  • Consumă alimente bogate în vitamina C sau ia suplimente – acestea scad riscul de reapariție a atacurilor de gută și susțin rinichii în eliminarea surplusului de acid uric
  • Consumă proteine vegetale, alimente cu un conținut redus de grăsimi și multe legume
  • Menține greutatea în limite normale – slăbirea reprezintă metoda cea mai la îndemână pentru a evita reapariția gutei. Dacă nu știi de unde să te apuci cere sfatul unui nutriționist pentru stabilirea unui program de slăbit care să se potrivească cu ritmul tău
  • Dacă iei diuretice, medicamente pentru hipertensiune sau care suprimă activitatea sistemului imunitar sau aspirină vorbește cu medicul deoarece acestea cresc riscul unui nou atac de gută
  • Ridică zonele afectate – guta poate cauza umflarea mâinilor, a picioarelor, a genunchilor sau a gleznelor. O măsură pentru a reduce umflăturile este să ridici zonele afectate

Guta este un caz particular de artrită manifestată prin dureri acute și inflamații ale articulațiilor. Deși boala nu poate fi vindecată cu totul, combinarea dietei (care trebuie urmată toată viața) cu medicația recomandată de doctor poate reduce din simptome sau chiar preveni reapariția bolii.

Bibliografie

Sursa foto: Pexels

Like
Tweet
Pin it
S-ar putea să-ți placă și
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*