Modurile în care se manifestă dermatita. De ce apare și cum o previi

Autor: Cristina Tudor

Dermatita este una dintre cele mai răspândite boli de piele. Deși nu este o afecțiune care să pună viața în pericol, simptomele dermatitei nu pot fi ignorate, întrucât eczemele, nu doar că au un aspect estetic neplăcut, dar pot da un sentiment de frustrare din cauza mâncărimilor intense. 

Iată care sunt modurile în care se poate manifesta dermatita și la ce să te aștepți pentru a trata această afecțiune.

Ce este dermatita
Care sunt tipurile de dermatită alergică
Ce simptome are dermatita
Factorii de risc
Tratarea dermatitei
Prevenirea apariției dermatitei
Bibliografie

Ce este dermatita

Dermatita este un termen general folosit pentru a descrie orice inflamație a pielii. Cel mai des se manifestă printr-o erupție pe piele, însoțită de un aspect uscat, umflat și roșu. Dermatita este o afecțiune comună, care poate avea numeroase cauze și nu este contagioasă.

Simptomele dermatitei nu pot fi trecute cu vederea, întrucât pot deveni foarte incomode. Intensitatea simptomelor poate varia de la foarte ușoare până la severe. Partea bună este că medicamentele și cremele aplicate local sunt eficiente în ameliorarea simptomelor, dacă respecți instrucțiunile medicului tău. Printre cele mai întâlnite tipuri de dermatită sunt: eczema, mătreața, iritațiile

Unele tipuri de dermatită pot dura o perioadă lungă de timp, iar altele se pot declanșa doar în anumite sezoane ale anului. Ele pot fi cauzate de stres sau de expunerea la anumite substanțe, cum ar fi diverse săpunuri, iederă otrăvitoare sau bijuterii din nichel, potrivit Mayo Clinic.

Dermatita poate fi non-alergică sau alergică. Cea mai întâlnită este cea alergică (70-80% dintre cazuri)  și este declanșată de mai mulți factori, cum sunt cei alimentari, aeroalergeni si substanțele iritante.

Care sunt tipurile de dermatită alergică

Simptomele dermatitei pot fi foarte diferite și pot avea diverse grade de intensitate: de la slabe până la severe. Ele pot avea aspect diferit, în funcție de partea pielii afectate. De asemenea, unele tipuri de dermatită sunt mai frecvente la copii, iar altele la adulți. Principalele tipuri de dermatită includ dermatita atopică, dermatita de contact, dermatita seboreică, dermatita nubulară, eczema dishidrotică, dermatita de stază și eczemele asteatotice. 

Dermatita atopică

Dermatita atopică reprezintă cel mai întâlnit tip de eczeme. Afecțiunea creează o senzație intensă de mâncărime și are o evoluție cronică. Ea este mai des întâlnită la copii, dar poate afecta toate grupele de vârstă. 60% din cazuri apar înainte de primul an de viață si, până la 85% din cazuri, debutează până la 5 ani. Dacă unul dintre părinții copilului a avut-o, sunt șanse mari să o aibă și micuțul la rândul lui (70% dintre pacienți au rude apropiate cu dermatită atopică)

Copiii cu dermatită atopică prezintă un risc mai mare de sensibilitate la alimente. De asemenea, cei afectați au mai multe șanse să dezvolte astm și alergii. Unii copii pot scăpa de afecțiune pe măsură ce cresc.

În cele mai multe cazuri, dermatitele atopice au semne distincte; prezența unor porțiuni de piele uscată care pot provoca mâncărime, înroșire și inflamare. Aceste erupții apar cel mai des în zona coatelor, genunchilor, pe față, gât și încheieturi.

Atunci când copilul se scarpină, eruptia cutanată poate supura și, ulterior, pot apărea cruste. De-a lungul timpului, zgârierea sau frecarea repetată pot determina subțierea pielii, iar atunci poate apărea neurodermatita, numită și lichen simplex cronic.

Persoanele cu dermatită atopică se confruntă de obicei cu eczeme pentru o perioadă de timp, care sunt declanșate de diverși factori, precum:

  • factori de contact iritanți, cum ar fi detergenți, săpunuri și parfumuri
  • acarienii din praful de casă
  • alergii la mâncare: lapte de vacă, ouă, alune, arahide, soia, grâu, pește, fructe de mare
  • părul și saliva de animal
  • anomalii imunologice
  • infecții cutanate, inclusiv scabie
  • umiditatea scăzută, vremea rece și schimbările extreme ale temperaturii
  • anumite materiale, cum ar fi lână și sinteticele, ori hainele strâmte și abrazive
  • modificări hormonale, adesea înainte de menstruație sau în timpul sarcinii
  • stresul emoțional (boala poate reapărea pe parcursul vieții mai ales în condiții de stres fizic sau emoțional)
  • factori neuroendocrini
  • mărimea familiei – într-o familie numeroasă există șanse ca mai mulți membri să intre în contact cu substanțe iritante iar apoi prin intermediul celorlați să ajungă la persoana sănătoasă 

Aproape 73% dintre părinți cred că dermatita atopică le afectează calitatea vieții de familie, relațiile personale și sănătatea emoțională. 

Dermatita de contact

Dermatita de contact apare, după cum sugerează și denumirea ei, la contactul cu anumite substanțe, care, ori irită pielea, ori cauzează reacții alergice. 

Simptomele dermatitei de contact pot include: piele uscată, roșie și mâncărime care poate da senzația de arsură, vezicule, urticarie, un tip de erupție cutanată care presupune umflături mici și roșii, scrie Medical News Today.

O persoană cu dermatită atopică are un risc crescut de a dezvolta dermatită de contact.

De menționat este că există două tipuri de dermatită de contact:

Una este dermatita de contact iritantă, care poate rezulta din expunerea repetată la o substanță care irită pielea, cum ar fi: balsamul pentru rufe, detergenții duri, solvenți, vopsele de păr, diverse plante, ciment, unele șampoane (identificarea substanței care a declanșat dermatita este foarte importantă pentru stabilirea corectă a tratamentului).

Persoanele care au utilizat în mod regulat sau lucrează cu aceste substanțe prezintă un risc mai mare de a dezvolta dermatită de contact.

A doua este dermatita alergică de contact, care apare atunci când sistemul imunitar al unei persoane reacționează la o anumită substanță cunoscută sub numele de alergen.

Este posibil ca o persoană să nu reacționeze la un alergen de prima dată când intră în contact cu acesta, însă odată cu dezvoltarea alergiei, sunt șanse mari să îi rămână toată viața.

Printre posibilii alergeni se numără: materiale textile și vopsele de îmbrăcăminte, latex și cauciuc, unele medicamente – cum ar fi antibiotice locale și orale, unele plante, inclusiv iedera otrăvitoare, stejar otrăvitor și sumac, ingrediente din unele farduri, lacuri de unghii, creme, coloranți pentru păr și alte produse cosmetice (prin ingredientele conținute), anumite metale, cum ar fi nichelul și cobaltul.

Dermatita seboreică

Dermatita seboreică este o afecțiune întâlnită des ce provoacă o erupție cutanată roșie, însoțită de prurit. Zona afectată poate părea umflată sau înălțată, iar o crustă gălbuie sau albă se poate forma pe suprafața acesteia.

Dermatita seboreică apare ca urmare a secrețiilor excesive de sebum din zonele cu piele grasă, cum ar fi: scalpul, urechile, sprâncenele, pleoapele, fața, pieptul superior și spatele sau organele genitale. Mătreața este, de exemplu, una dintre manifestările dermatitei seboreice.

Dermatita seboreică poate afecta persoanele de orice vârstă. Ea apare ca o coaja gălbuie pe suprafața scalpului bebelușilor și, cel mai des, dispare de la sine, după câteva luni.

La adulți, tratamentele nu au efect în cazul dermatitei seboreice iar cei afectați, odată ce vor avea mai multe episoade (deci boala nu va dispărea complet), e posibil ca acestea să se repete de-a lungul vieții. Este frecventă la persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 60 de ani.

Anumite afecțiuni medicale pot crește riscul apariției dermatitei seboreice. Printre ele se numără: HIV,  epilepsie, boala Parkinson, acnee, rozacee și psoriazis, tulburări de alimentație, consumul de alcool, recuperarea după accident vascular cerebral sau atac de cord, depresie.

Anumite medicamente, precum interferon, litiu și psoralen, pot cauza o creștere a riscului de dermatită seboreică.

Dermatita numulară

Dermatita numulară o poți recunoaște după petele rotunde, roșii, umflate și care dau senzația de prurit. Aceste pete pot avea forma unui disc, lăsând pielea din centru neafectată de eczemă.    

Dermatita numulară apare de obicei pe partea de jos a picioarele, pe trunchi și pe antebrațe. Acest tip de eczemă poate apărea la orice vârstă, inclusiv la copii.

La fel ca în alte tipuri de dermatită, cauzele apariției nu sunt cunoscute. Există însă câțiva factori declanșatori: mușcături de insecte, piele uscată, leziuni ale pielii – precum arsurile, anumite medicamente, fluxul sanguin scăzut, dermatita atopică, climă rece, infecții cutanate bacteriene, sensibilitatea la metale și formaldehidă.

Eczema dishidrotică

Eczema dishidrotică, numită și dizhidroză, apare de obicei la adulți cu vârsta sub 40 de ani. Eczemele apar cel mai des pe mâini și picioare, iar simptomele caracteristice includ mâncărime intensă și apariția unor bășici mici.

În unele cazuri, este caracteristic ca bășicile să devină mari și apoase, sau se pot infecta, ceea ce poate duce la durere și umflături și pot acumula puroi. Bășicile pot dura câteva săptămâni, după care pielea devine deseori uscată și crăpată, ceea ce poate duce la fisuri dureroase ale pielii.

Încă nu se știe ce cauzează acest tip de eczemă. S-a observat în schimb, că este mai frecventă la persoanele care au: alergie la polen, o dermatită atopică sau un istoric familial de dermatită atopică, infecții fungice ale pielii.

Persoanele care lucrează cu anumite substanțe chimice sau țin mâinile în apă pe tot parcursul zilei prezintă, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta eczeme dishidrotice. Alți factori declanșatori pot fi stresul emoțional sau schimbări ale vremii.

Eczema dishidrotică poate fi o formă de dermatită de contact.

Persoanele cu astfel de eczeme tind să experimenteze apariția unor noi episoade la o perioadă de timp.

Dermatita de stază

Dermatita de stază, cunoscută și ca dermatita varicoasă, este frecvent întâlnită la persoanele în vârstă, cu varice.

Odată ce o persoană înaintează în vârstă, venele de la nivelul picioarelor se pot slăbi. Astfel că încetinirea circulației sângelui, din cauza unui retur venos insuficient, poate duce la apariția acestor eczeme. Funcția deficitară a sistemului valvular venos profund al piciorului determină refluxul venos. 

Eczema varicoasă afectează de obicei picioarele, mai ales zona spre glezne, iar simptomele sunt: pete cu vezicule însoțite de mâncărime, descuamare, tegument plin de cruste, durere în zona gambei, ulcere venoase, pielea crăpată.

Pielea afectată poate deveni fragilă, deci este indicat să se evite zgârierea zonei.

Eczemele asteatotice

Eczemele asteatotice reprezintă o formă de dermatită tipică sezonului rece. Ea debutează sub forma unor porțiuni de piele uscată, care se descuamează și, pe suprafața cărora, apar fisuri. Pielea fisurată capătă aspectul unei bucați de porțelan fisurate. 

Aceste eczeme apar mai ales la persoanele peste 60 de ani, sau adolescenții care fac duș sau baie prea des. Curățarea excesivă a pielii poate duce astfel la apariția dermatitei asteatotice.

Dermatita la bebeluși și copii

Dermatita apare în primele luni de viață și poate afecta 15-20% dintre copii. De obicei, simptomele se calmează pe măsură ce copilul crește și poate dispărea cu totul până începe școala sau ajunge la pubertate. Uneori, însă, dermatita poate persista. 

Cauzele dermatitei la copii

De cele mai multe ori, dermatita la copii afectează persoanele cu pielea sensibilă; acei copii care se irită ușor la contactul cu transpirația, căldura, hăinuțele spălate cu detergenți agresivi, unele săpunuri sau produse de îngrijire (gel de duș, șampon sau diverse creme). Uneori dermatita apare ca urmare a unei alergii la anumite ingrediente din loțiunile speciale pentru bebeluși sau în cazul medicamente care trebuie aplicate topic (direct pe piele). 

Simptomele dermatitei la copii

Copiii care au dermatită au simptome precum pielea roșie cu tendință de uscare, senzația de mâncărime și apariția inflamațiilor. Dacă cel mic se scarpină des pot apărea cruste, bășici sau alte răni, semne ale infecției. La bebeluși simptomele se fac remarcate pe față, scalp, brațe și picioare (de la genunchi în jos); la copii ceva mai mari iritația apare pe interiorul cotului sau al genunchiului. Uneori iritația sau mâncărimea se poate întinde pe întregul corp. 

Tratamentul dermatitei la copii

Deși nu există un tratament care să vindece dermatita, dacă adopți un program riguros de igienă poți menține sub control simptomele. Mai jos sunt principalele modalități de tratare a dermatitei la copii:

  • Băița – cel mult de trei ori pe săptămână. Spălarea prea deasă a celor mici usucă pielea și poate agrava senzația de mâncărime. Doar în cazul copiilor cu alergii tegumentare baia după orice contact cu alergenii poate fi de ajutor. De asemenea, este recomandat să apelezi la săpunuri speciale pentru copii sau săpunuri pentru piele sensibilă și să limitezi baia sau dușul la maxim 10 minute. Mai mult, este bine să optezi pentru apă călduță și nu fierbinte pentru a evita uscarea și mai mult a pielii. Evită să folosești bureți de baie (se îmbibă cu bacterii) sau spumant de baie (poate conține ingrediente care irită pielea). În fine, evită să freci pielea celui mic după baie; corpul trebuie tamponat cu un prosop moale pentru a absorbi resturile de apă
  • Creme topice – medicul poate recomanda creme pe bază de steroizi pentru a trata dermatita copilului. Aplică o porțiune mică pe zona afectată de două ori pe zi și înainte de crema sau loțiunea hidratantă. Pe măsură ce pielea se reface va fi nevoie să folosești crema tot mai rar (de 2-3 ori pe săptămână). Dacă boala evoluează s-ar putea să fie nevoie să folosești o cremă mai puternică. Vorbește cu medicul pediatru dacă situația nu se îmbunătățește după șapte zile
  • Cremă/loțiune hidratantă – aplică această cremă la circa 30 minute de la crema topică. Pune cantități mici cu mișcări circulare până ce crema pătrunde în piele 
  • Antihistamine – sunt recomandate mai ales în cazurile dermatitelor care apar pe fondul alergiei. Este bine să le administrezi înainte de culcare deoarece aceste medicamente pot da o stare de somnolență
  • Evitarea factorilor declanșatori – este recomandat ca cel mic să poarte haine comode, preferabil din bumbac (evită pe cât posibil lâna sau poliesterul), să fie expus la temperaturi (transpirația crește riscul de mâncărimi) și umiditate moderată

Ce simptome are dermatita

Dermatita se manifestă diferit în funcție de tipul bolii. Dermatita atopică apare mai ales în primii ani de viață și se manifestă printr-o iritație roșie și senzație de mâncărime pe partea interioară a cotului sau genunchiului sau în partea din față a gâtului. De la al doilea atac de dermatită boala scade în intensitate.

Prin comparație, dermatita de contact apare în zonele de pe piele care au intrat în contact cu substanțe iritante sau apare o reacție alergică. Se manifestă prin iritații roșii, senzație de mâncărime și chiar bășici. 

Dermatita seboreică se manifestă prin coji sau cruste apărute la suprafața pielii, înroșire, prurit și chiar mătreață pe pielea scalpului, sprâncene și barbă. 

Factorii de risc

Deși dermatita îmbracă multe forme și se manifestă diferit în funcție de tipul ei, sunt câțiva factori de risc generali, care predispun o persoană la aceste inflamații ale pielii. Printre ei se numără: 

Vârsta. Dermatita poate apărea la orice vârstă, dar eczema atopică se declanșează în copilărie.

Alergii și astm. Oamenii care au istoric de eczemă, alergii sau astm în familie au mai multe șanse să fie afectați de dermatita atopică.

Ocupația. Locurile de muncă unde angajații au contact cu diverse metale, solvenți sau soluții de curățat, pot crește riscul de dermatită de contact. Cei ce lucrează în sistemul medical au șanse mai mari de a dezvolta eczemă pe mâini.

Diverse afecțiuni ale organismului. Cei ce suferă de insuficiență cardiacă congestivă, boala Parkinson și HIV pot avea un risc mărit de a face dermatită seboreică.

Diagnosticarea dermatitei

Medicul specialist va pune un diagnostic după un istoric medical (obținerea unui istoric detaliat este esențial în evaluarea dermatitei) și simptomatologie (foarte rar este nevoie de analize suplimentare). Te va ruga să spui când au apărut simptomele, care sunt, dacă ai mâncărimi, dacă anumite alimente duc la reapariția eczemelor pielii etc. 

Mai apoi îți va examina pielea și se poate să fie nevoie de o biopsie pentru diagnosticare; mostra va fi trimisă la laborator. Rezultatele vor ajuta medicul să excludă o altă problemă a pielii. 

Uneori este posibil ca specialistul în dermatologie să apeleze la testarea PATCH pentru a confirma afecțiunea. În acest caz se aplică mai multe substanțe pe piele după care se pune un pansament. Doctorul te va chema după câteva zile pentru a vedea reacțiile pielii. Acest test se aplică mai ales dacă medicul bănuiește că dermatita a apărut pe fondul unei alergii (la metale, parfum – de multe ori un amestec standard de opt substanțe prezente în parfumuri, conservanți cosmetici, produse de curățenie, coloranți din haine sau latex – conține unele substanțe care pot irita pielea sensibilă). După ce medicul pune diagnosticul, îți va recomanda tratamentul adecvat tipului de dermatită descoperit. 

Tratarea dermatitei

Tratamentul dermatitei implică mai ales evitarea substanțelor iritante sau a alergenilor care declanșează simptomele, iar pielea își va reveni, în cele din urmă.

Dar pentru că acest lucru nu este întotdeauna posibil, medicul îți va recomanda:

  • emolienți pentru a hidrata pielea.
  • corticosteroizii locali, care constau în unguente și creme aplicate pe piele pentru a ameliora simptomele severe.
  • corticosteroizi orali, mai exact tablete de steroizi care pot duce la o ameliorare a simptomelor generale
  • medicamente care reduc alergiile și senzația de mâncărime, precum antihistaminicele.
  • reflexotorapie – o formă de masaj care vindecă diverse afecțiuni ale pielii și ajută la reglarea procesului de asimilare a nutrienților la nivelul epidermei

Antibioticele vor fi recomandate doar dacă erupția s-a infectat. De obicei, infecțiile apar din cauza scărpinatului intens.

Îngrijirea la domiciliu, mai include aplicarea unor lavete, umezite cu apă rece, pe piele pentru a reduce gradul de disconfort. În cazul în care pielea este fisurată, poți acoperi zona cu un bandaj pentru a preveni infecția.

Terapiile speciale care țin de medicina alternativă pot fi benefice pentru dermatită; poți apela la acupunctura, masaj sau yoga pentru a reduce stresul (stabilitatea emoțională este foarte importantă pentru controlul bolii). Este bine să eviți tratamentul naturist deoarece anumite plante pot declanșa reacții alergice sau pot irita pielea și mai mult. 

Schimbarea alimentației, ce presupune eliminarea mâncărurilor care ar putea declanșa o erupție pe piele, te-ar putea ajuta cu simptomele eczemei. În unele cazuri, suplimentele nutritive precum vitamina D sau probioticele pot fi de ajutor.

E indicat să te prezinți la medicul dermatolog ori de câte ori ai o erupție pe piele care nu trece după câteva zile.

Vitamine și suplimente recomandate

Dacă ai dermatită este posibil ca administrarea de vitamine sau suplimente să grăbească vindecarea sau să susțină sistemul imunitar în îndepărtarea infecției. Mai jos sunt câteva dintre cele mai recomandate suplimente pentru tratarea dermatitei:

  • Acizi grași Omega 3 – susțin sănătatea pielii, ajută la calmarea mâncărimii, reduc inflamațiile și stimulează răspunsul sistemului imunitar și procesul natural de hidratare. Îi poți lua dintr-o sursă animală (în special, macrou, somon sau ulei de pește) dar și din nuci și semințe, ulei de măsline și suplimente alimentare cu acizi grași Omega 3
  • Vitamina C – potrivit unor studii ajută la reducerea simptomelor mai ales în cazul dermatitei de contact. Poți lua vitamina C din citrice, roșii, ardei gras, căpșuni sau ananas dar și de la farmacie sub formă de supliment alimentar
  • Colagen – este un element-cheie în susținerea sănătății pielii iar în cazul unor forme de dermatită contribuie la grăbirea procesului de vindecare. Un studiu publicat în 2019 spune că administrarea de colagen crește hidratarea pielii și are efecte benefice la nivel structural (reduce riscul de fragmentare al pielii)
  • Vitamina D – potrivit studiilor realizate în Coreea de Sud persoanele care au deficit de vitamina D au un risc mai mare de a dezvolta dermatită. Pentru menținerea nivelului vitaminei D în limite normale este bine să consumi pește, ciuperci și ouă, să petreci mult timp la soare sau să iei un supliment alimentar de calitate

Prevenirea apariției dermatitei

Cel mai bun mod de a preveni dermatita este evitarea contactului cu alergenii sau iritanții care cauzează simptomele, în cazul anumitor tipuri de dermatită. De asemenea, în dermatită alimentele sunt esențiale în prevenirea sau declanșarea unui nou atac cutanat (este bine să eviți ciocolata, morcovii, unele ciuperci, icrele și să alegi în schimb, lactatele degresate, sucurile de fructe și legume, carnea slabă, dovlecelul). 

Alte aspecte de care poți ține cont sunt:

  • spală-te zilnic – efectuarea regulată a băilor ajută la prevenirea suprainfecțiilor pielii. În special, copiii ar trebui să se spele zilnic 
  • scurtează durata băilor și a dușurilor până la 5-10 minute. Spălatul des va înlătura uleiul natural al pielii, schimbând balanța pH-ului pielii. Utilizează apă caldă, nu fierbinte. De asemenea, uleiul de baie poate fi folositor.
  • alege săpunuri fără miros, care hidratează. Anumite săpunuri pot usca pielea, așa că e indicat să le eviți.
  • folosește un prosop fin atunci când îți usuci pielea.
  • hidratează-ți pielea. În timp ce pielea este încă umedă folosește ulei sau creme hidratante. Încearcă produse diferite până găsești unul potrivit pentru tine.

Bibliografie

Foto: Shutterstock

Like
Tweet
Pin it
S-ar putea să-ți placă și
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*