Dinții frumoși încep cu gingii sănătoase. Una dintre cele mai comune afecțiuni ale gingiilor este gingivita, care poate apărea inclusiv din cauza periajului insuficient. Deși pare inofesivă, gingivita poate prevesti apariția unor boli îngrozitoare, care, nu dau doar simptome neplăcute și inestetice, dar pot duce, într-un final, la căderea dinților. Acest lucru se întâmplă rar însă și poate fi prevenit cu ușurință.
Iată de ce apare gingivita, care sunt simptomele ei, cum o tratezi și ce complicații poate provoca:
De ce apare gingivita
Factori de risc
Simptomele gingivitei
Cum este diagnosticată
Tratament
Cum previi apariția gingivitei
Complicațiile gingivitei
Mituri despre gingivită
Gingivita este o afecțiune comună și ușoară ce se manifestă prin inflamarea și înroșirea gingiilor. Ea apare de obicei din cauza acumulării de placă sau bacterii pe dinți.
În unele cazuri, gingivita poate fi atât de blândă, că o persoană nici nu o să-și dea seama că suferă de ea.
Gingivita poate duce uneori la probleme serioase ale gingiei, precum parodontita și pierderea dinților.
Această afecțiune poate fi însă tratată și prevenită foarte ușor cu o igienă orală corespunzătoare. Cu toate astea, gingivita trebuie luată în serios, astfel că se recomandă o vizită la medicul dentist.
De ce apare gingivita
Cel mai des, gingivita apare din cauza acumulării de placă bacteriană între și pe dinți. Placa bacteriană declanșează un răspuns imun, care, la rândul său, poate duce în cele din urmă la distrugerea țesutului gingival.
Placa dentară se acumulează în mod natural pe suprafața dinților. Este formată de obicei din bacterii care încearcă să se lipească de dinte.
Aceste bacterii pot fi uneori un beneficiu pentru gură pentru că împiedică colonizarea microorganismelor dăunătoare, însă placa aceasta poate duce și la degradarea dinților și probleme parodontale, precum gingivita sau parodontită cronică, o infecție a gingiilor.
Placa bacteriană poate invada și suprafața dentară subgingivală, apărând astfel manifestările gingivitei.
Atunci când placa bacteriană nu este îndepărtată adecvat, se poate calcifica transformându-se în tartru, la baza dintelui, aproape de gingie. Aceasta are o culoare galbenă și poate fi îndepărtat doar profesional, în cabinetul medicului dentist.
Placa și tartrul irită gingiile, astfel că ele se vor inflama, ceea ce înseamnă că pot sângera cu ușurință.
Factori de risc
Există câțiva factori care pot crește riscul de apariție a gingivitei. Printre acestea se numără:
Schimbările hormonale – care apar la pubertate, menopauză, ciclu menstrual și sarcină. Gingia poate deveni mai sensibilă în aceste perioade, crescând riscul de inflamație.
Anumite boli – cancer, diabet și HIV sunt legate de un risc mai mare de gingivită.
Medicamente – igiena orală poate fi afectată de anumite medicamente, mai ales dacă acestea au ca efect secundar uscăciunea gurii. Dilatin, un anticonvulsivant, și câteva pastile anti-angină pot cauza creșteri anormale de țesut pe gingie.
Fumatul – fumătorii dezvoltă mai ușor gingivită, comparativ cu cei care nu fumează.
Vârsta – riscul de gingivită crește odată cu vârsta.
Dieta nesănătoasă – deficiența de vitamina C poate duce la afecțiuni gingivale.
Istoricul familial – persoanele ale căror părinți au avut gingivită au un risc mai mare să facă și el la rândul lor.
Simptome
Gingiile sănătoase sunt ferme, au o culoare roz pal și arată de parcă sunt „montate” strâns în jurul dintelui. Semnele și simptomele de gingivită includ:
- Gingii umflate și pufoase
- Gingiile au culoare roșu închis
- Gingiile sângerează ușor la periere
- Respirație urât mirositoare
- Gingii retrase – apariția spațiilor între gingie și dantură
- Sensibiliate crescută la nivelul dinților
- Senzații de durere la consumul alimentelor
Cum este diagnosticată
Un medic dentist va examina dinții și gingiile și va asculta ce simptome întâmpină pacientul și va verifica istoricul medical al acestuia.
Medicul va verifica dacă există semne de parodontită, ceea ce înseamnă că e posibil ca pacientul să facă o radiografie pentru a verifica sănătatea osului.
Este posibil ca medicul să măsoare spațiul dintre dinți și gingii prin inserarea unui instrument special care va determina mărimea și gravitatea acestor spații goale. De obicei, spațiul are între 1 și 3 milimetri, iar dacă acesta depășește 4 milimetri poate indica prezența gingivitei.
Tratament
Dacă diagnosticul este pus din timp și tratamentul începe repede, acesta va fi un succes.
În primul rând gingivita se tratează prin îndepărtarea plăcii dentare, astfel ca o igienă orală este imperativă. Dinții trebuie periați corect cel puțin de 2 ori pe zi.
Medicul stomatolog poate da sfaturi privind tehnica periajului corect și folosirea aței dentare.
În cabinetul stomatologic, se poate face detartrajul și planarea radiculară. Acestea sunt procese de îndepărtarea a tartrului și a plăcii dentare cu ajutorul unor instrumente speciale de mână sau cu ajutorul unor aparate de detartraj sonice sau ultrasonice.
Prin detartraj se îndepărtează tartrul și placa dentară deasupra gingiei și de sub gingie.
Prin planarea radiculară se îndepărtează tartrul și placa dentară de pe suprafața rădăcinilor.
O altă procedură recomandată de medicii dentiști este periajul profesional, care îndepărtează ce a mai rămas după detartraj, dar și a petelor de pe suprafața dinților.
Cum previi apariția gingivitei
Gingivita poate fi prevenită cu o igienă orală bună. Asta înseamnă spălarea corectă pe dinți, timp de două minute, de două ori pe zi – dimineața și seara, înainte de somn, și folosirea aței dentare de cel puțin două ori pe zi. Uneori dentistul poate recomanda curățarea dinților după fiecare masă. De asemenea, folosirea apei de gură e un plus.
Vizitele regulate la dentist sunt foarte importante. Mergi la medicul dentist pentru curățarea profesională, în general la fiecare 6 sau 12 luni. Dacă ai un risc crescut de a dezvolta parodontită, e posibil să fie nevoie de efectuarea unor radiografii anuale, pentru a monitoriza mai bine sănătatea dinților.
Obiceiurile alimentare sănătoase pot fi de ajutor. Alimentația echilibrată și menținerea unei glicemii la nivel normal este importantă pentru menținerea unor gingii sănătoase.
Complicațiile gingivitei
Tratarea corectă a gingivitei de obicei nu duce la complicații. Însă, dacă gingivita nu este tratată, ea se poate răspândi și poate afecta țesutul, dintele și oasele. Complicațiile includ:
- Abces sau infecție la nivelul gingii
- Parodontită (parodontoză)
- Gingivită recurentă
- Ulcerarea gingiilor
Unele studii au asociat problemele gingivale, precum parodontoza de boli cardiovasculare, inclusiv infarctul și accidentul vascular cerebral. Alte studii au găsit o legătură și cu creșterea riscului de a dezvolta boli pulmonare.
Mituri despre gingivită
Bolile de gingii nu sunt atât comune. Dimpotrivă, bolile gingivale sunt extrem de comune, iar ele sunt cel mai des cauzate de acumularea de placă bacteriană, care se formează constant pe dinți.
Nu am carii așa că nu pot face gingivită. Faptul că o persoană nu are carii nu reprezintă o siguranță că aceasta nu va dezvolta gingivită.
Respirația urât mirositoare poate fi un indicator de gingivită. Halitoza persistentă poate indica prezența mai multor afecțiuni orale. Dacă te confrunți cu această problemă, mergi la medicul dentist.
Dacă am gingivită înseamnă că îmi voi pierde dinții. Este o afirmație falsă întrucât drumul de la apariția gingivitei până la complicația de parodontoză și până la complicația parodontozei de pierdere a dinților, este drum lung. Gingivita tratată corect nu reprezintă niciun risc.
Am diabet. O să fac gingivită? Ai șanse mai mari să dezvolți orice problemă gingivală dacă suferi de diabet. O glicemie ridicată poate da probleme la ochi, nervi, rinichi, inimă, gingii și alte părți ale corpului.
Sângerarea gingiilor în timpul sarcinii este normală. În timp ce este adevărat că unele femei dezvoltă o afecțiune cunoscută ca „gingivita din timpul sarcinii”, nu este adevărat că toată viitoarele mame trebuie să experimenteze asta.
Foto: Shutterstock
