Cu toții uităm lucruri. Este un fenomen inevitabil, iar volumul mare de informații pe care îl recepționăm zilnic poate fi responsabil într-o bună măsură.
Dacă pierderea cheilor prin geantă sau faptul că ai uitat să cumperi pâine – evenimente episodice pe seama cărora te amuzi alături de o persoană apropiată – devin tot mai dese, s-ar putea să suferi de o tulburare de memorie. Vestea bună este că unele tulburări de memorie sunt tratabile, și cu cât sunt depistate mai repede, cu atât mai bine.
Ce este memoria?
Ce sunt tulburările de memorie?
Care sunt cauzele tulburărilor de memorie?
Ce implică diagnosticul tulburării de memorie?
Cum pot fi tratate tulburările de memorie?
Cum pot fi prevenite tulburările de memorie?
Ce este memoria ?
Memoria este un proces complex și implică mai multe etape: formarea amintirilor, depozitarea lor, și apoi recuperarea lor la nevoie.
Odată dobândită, o nouă informație este transformată, la nivelul creierului, pentru a fi stocată. Informațiile din memoria pe termen scurt (memoria activă) sunt uitate în maxim 30 de secunde în timp ce lucrurile care contează pentru noi (memoria pe termen lung) sunt păstrate într-un “sertăraș” în creier. Când avem nevoie de ele, acestea sunt restaurate.
Ce sunt tulburările de memorie ?
Odinioară, tulburările de memorie erau considerate firești, mai ales după o anumită vârstă când procesul de îmbătrânire își făcea simțită prezența.
Uitarea de moment nu reprezintă o problemă gravă. Poți uita cheile de la mașină sau să reglezi termostatul la acvariu. Această uitare poate avea o serie de cauze care pot fi corectate, precum o dietă deficitară, un somn neodihnitor, stresul de la job.
Pe de altă parte, tulburările de memorie includ momentele în care o persoană pune aceeași întrebare de mai multe ori chiar dacă a primit răspunsul (și l-a auzit), dar și cazuri precum uitarea locului unde ți-ai parcat mașina (deși o parchezi în același loc de ani de zile) sau, în cazuri mai grave, a datei nașterii unei persoane apropiate.
De câte tipuri sunt tulburările de memorie?
Tulburările de memorie pot fi clasificate în funcție de felul în care se manifestă, dar clasificarea se face și în funcție de cauza declanșatoare. Astfel, tulburările de memorie sunt clasificate în:
- hipomnezie – este asociată de cele mai multe ori cu înaintarea în vârstă și nu afectează doar restituirea informațiilor, ci și stocarea unora noi. Acest tip de tulburare de memorie poate apărea, însă, și în cazul oboselii cronice sau al nevrozelor, când atenția și puterea de concentrare scad dramatic, afectând în mod direct procesul de memorare. Afecțiunea nu se face simțită foarte repede deoarece persoana în cauză ajunge la amintirea dorită dacă se concentrează intens. Hipomnezia apare mai ales în cazul unui traumatism sau al unor sechele la nivelul creierului.
- hipermnezie – evocarea rapidă, inconsecventă și incoerentă a informațiilor. Apare ca un efect secundar al tulburărilor psihice dar și ca o consecință a consumului de droguri, al maniilor sau al psihopatiilor paranoice.
- amnezie – apare ca urmare a unei afecțiuni psihiatrice, a unei traume sau a unor sechele ale creierului. Consumul de droguri sau medicamente sedative conduce și el la apariția amneziei. Amnezia poate fi de două feluri: anterogradă și retrogradă. Amnezia anterogradă constă în imposibilitatea de a transforma amintirile pe termen scurt în amintiri pe termen lung. În cazul amneziei retrograde, momentul recuperării amintirilor este afectat. Astfel, persoana în cauză nu își mai poate aminti ce s-a întâmplat înaintea evenimentului (traumatic) care a declanșat amnezia. În acest caz uitarea poate fi temporară sau permanentă, în funcție de gravitatea traumatismului/accidentului.
sursă foto : Pinterest
Care sunt cauzele tulburărilor de memorie ?
Cauzele tulburărilor de memorie sunt numeroase și variază de la simple afecțiuni, precum gripa, la boli imunitare și afecțiuni ale sistemului nervos și obiceiuri nesănătoase. Mai jos sunt cele mai importante cauze ale apariției tulburărilor de memorie.
- consumul de medicamente – numeroase categorii de medicații cu rețetă pot cauza o pierdere de memorie. Aici intră antidepresivele, medicamentele antihistaminice, relaxantele musculare, medicația anti-anxietate, medicația pentru insomnie.
- consumul de alcool, droguri, tutun – tutunul, de exemplu, afectează memoria prin determinarea unui aport insuficient de oxigen la nivelul creierului.
- lipsa somnului – somnul insuficient sau trezirile frecvente pe parcursul nopții îngreunează procesul de consolidare, respectiv regăsire a informațiilor.
- depresie – lipsa de atenție asociată cu depresia poate afecta procesul de memorare.
- stresul excesiv – când ești agitat sau atunci când mintea ta este mult prea stimulată nu te poți concentra, astfel abilitatea de memorare are de suferit. De asemenea, stresul apărut pe fond emoțional duce la tulburări de memorie.
- o alimentație deficitară – o alimentație echilibrată care să includă proteine și grăsimi sănătoase este esențială bunei funcționări a creierului. Carența de vitamine din complexul B afectează în mod special procesul de retenție a informațiilor.
- lovituri la cap – o cădere sau un accident pot afecta atât memoria de scurtă durată cât și cea pe termen lung. Din fericire, în acest caz, memoria își revine în timp.
- accident vascular cerebral – apare atunci când fluxul normal de sânge destinat creierului întâmpină probleme “pe drum”. Această afecțiune duce la pierderea amintirilor dobândite pe termen scurt. O persoană care a suferit de accident vascular cerebral îți poate spune ce a primit cadou la 18 ani dar nu ce a mâncat la prânz în urmă cu 3 ore.
- demență – constă în pierderea progresivă a capacității de memorare, ajungând să afecteze viața de zi cu zi. Această boală poate apărea din mai multe motive (de la consum excesiv de alcool la existența unei boli de inimă sau o predispoziție ereditară la Alzheimer).
- boala Alzheimer – un tip particular de demență, acestă boală constă în primul rând în tulburări de memorie, apoi în probleme comportamentale și de gândire. Alzheimer apare mai ales în rândul persoanelor de peste 65 de ani. Riscul de Alzheimer crește atunci când persoana în cauză are rude de gradul întâi și doi care suferă de această boală.
- ateroscleroză – constă în depuneri de colesterol și calciu pe pereții vaselor de sânge. Aceste depozite îngreunează buna circulație a sângelui, acesta (încărcat cu oxigen) ajungând mult mai greu la nivelul creierului. Printre consecințe se numără și problemele de memorie.
- Coreea lui Huntington – este o afecțiune neurodegenerativă care duce la alterarea ireversibilă a unor părți ale creierului. Determinată genetic, coreea lui Huntington determină tulburări de memorie, mișcări necontrolate și crize de epilepsie.
- tumori ale creierului
- alte cauze – dezechilibre ale glandei tiroide, boala Parkinson, boli precum SIDA, tuberculoză sau sifilis.
Ce implică diagnosticarea tulburării de memorie ?
Odată ce au fost eliminate cauzele controlabile ale pierderilor de memorie (dieta, evitarea alcoolului, somnul, stresul) iar simptomele încă persistă, se poate trece la următorul pas – diagnosticarea bolii. Cu cât diagnosticul este pus mai devreme, cu atât pacientul își poate relua activitățile de zi cu zi.
Anamneza este primul test la care va fi supus pacientul. Doctorul va dori mai multe informații despre pacient:
- vârstă, localitate, loc de muncă – anumite boli apar după o anumită vârstă, iar unele locuri de muncă sunt asociate cu un risc în plus pentru anumite boli (de exemplu, persoanele care lucrează în mine de cărbuni au mai multe șanse să dezvolte o afecțiune a plămânilor decât un profesor)
- istoricul tulburării mentale – când au apărut primele simptome, când se ameliorează simptomele, când se accentuează simptomele. Dacă există durere, unde doare, forma sub care se manifestă senzația dureroasă (înțepătură, arsură, etc.)
- antecedente ale pacientului – existența unor boli cronice sau a unor traume (emoționale sau fizice)
- antecedente heredocolaterale – boli ale celor mai apropiați membri ai familiei (boli neurodegenerative, diabet, boli cardiovasculare, hepatice)
- tratament curent sau anterior – contează interacțiunea între medicamente, influența unor medicamente asupra testelor de sânge.
După acestea urmează teste de sânge și urină, precum și teste la nivelul cutiei craniene – tomografie computerizată (CAT) și test de imagistică prin rezonanță magnetică nucleară (RMN).
Rezultatele vor fi utilizate pentru determinarea diagnosticului și stabilirea tratamentului.
Cum pot fi tratate tulburările de memorie ?
Tratamentul tulburărilor de memorie depinde de gravitate. Pierderile de memorie cauzate de oboseala cronică dispar atunci când iei o pauză și începi să te relaxezi. De asemenea, tulburările de memorie cauzate de lipsa somnului sau de o dietă deficitară dispar treptat odată ce te odihnești suficient și optezi pentru o dietă sănătoasă. Tratarea simptomelor depresiei ajută la tratarea tulburării de memorie.
Care sunt remediile medicamentoase?
În funcție de tipul tulburării de memorie, doctorul va prescrie medicamente pentru hrănirea zonelor din creier responsabile cu memoria (hipocampul, aceeași zonă care este afectată de depresie), asigurându-se o oxigenare optimă.
Piracetamul este unul dintre cele mai populare medicamente printre persoanele care suferă de pierderi de memorie, ajutând la reglarea procesului de memorare. Din păcate, unul dintre efectele secundare ale acestuia este durerea de cap.
Modafinilul este un alt medicament folosit pentru tratarea problemelor de memorie. Inițial acesta era folosit pentru a trata tulburările de somn. Printre reacțiile adverse se numără și starea de greață.
Un alt medicament administrat deseori este medicația specifică ADHD. Astfel se calmează starea de agitație și crește puterea de concentrare și memoria. Însă aceste efecte au și ele un preț: tahicardie, dificultăți la urinare, dureri articulare, crampe.
Apar și mai multe probleme atunci când medicația pentru pierderi de memorie intră în conflict cu un medicament (sau mai multe) pentru o boală cronică precum diabet sau afecțiuni cardiovasculare.
Care sunt remediile naturiste pentru îmbunătățirea memoriei?
De ce avem tendința să ne îndreptăm atenția spre remediile naturiste? Probabil pentru că suntem liniștiți de faptul că efectele adverse lipsesc sau sunt minime în cazul în care urmăm dozele recomandate.
Alimente care susțin memoria
Acizii grași, antioxidanții și vitamina C sunt esențiale pentru o memorie sănătoasă și pentru sporirea capacității de concentrare.
Aici intră alimente precum:
- fructele de pădure (în special afinele datorită conținutului mare de antioxidanți)
- avocado
- broccoli
- ciocolata neagră
- uleiul de măsline și uleiul de cocos
- laptele
- gălbenușul de ou (conține lecitină)
- salata verde
- somonul
- semințele (floarea-soarelui, in, susan, migdale, nuci, dovleac etc.)
- spanacul
- algele
- fructele de mare
- morcovul (carotenul din morcov susține puterea de memorare)
- vinul roșu
- ananasul
- ciupercile
- ardeiul gras
- cerealele integrale.
Vitamine și minerale care stimulează procesul de memorare
Vitaminele, mineralele, antioxidanții și acizii grași buni (Omega 3, Omega 6, Omega 9) ajută la tratarea tulburărilor de memorie.
O deficiență a complexului de vitamina B, de exemplu, duce la apariția pierderilor de memorie. Un supliment pe bază de vitamina B ajută la absorbția acesteia în sânge și la creșterea puterii de memorare.
Pentru pierderile de memorie pe termen scurt sunt recomandate suplimentele cu vitamina E. Studiile au arătat că această vitamină este esențială pentru susținerea memoriei pe termen scurt.
Plante care intensifică memorarea
Plantele nu numai că dau savoare mâncărurilor și ceaiurilor, ci și contribuie la impulsionarea procesului de memorare.
Poate unul dintre cele mai populare tratamente naturiste este ceaiul pentru memorie. Acesta este compus din salvie, rozmarin, busuioc, și maghiran. Se prepară în mod clasic, adăugându-se apă fierbinte peste ½ linguriță din aceste plante uscate. Se consumă după 5 minute. Aceleași plante pot fi lăsate 1-2 săptămâni în ulei de măsline la infuzat. Ulterior, se aplică 1-2 picături pe frunte și gât, masându-se cu mișcări circulare.
Un alt ceai pentru memorie include plante cu un conținut important de vitamina B (un stimulent natural al creierului). Pune la fiert aproximativ 200 ml de apă în care ai adăugat oregano, rozmarin, fenel, frunze de usturoi, coriandru, anason, frunze de ceapă, ghimbir, frunze de piper, scorțișoară, și busuioc. Bea acest ceai ori de câte ori ai nevoie de un boost pentru memorie.
sursă foto : Pexels
Cum pot fi prevenite tulburările de memorie ?
Doar menținând creierul mereu activ poți contribui la prevenirea apariției tulburărilor de memorie.
Iar dacă până acum un creier activ însemna activitate intelectuală, noile studii au arătat că și mișcarea fizică contribuie la sănătatea celui mai important organ al corpului, susținând creșterea puterii de memorare.
Pentru a-ți menține creierul activ și astfel memoria intactă poți practica una (sau mai multe) din activitățile de mai jos.
- o limbă străină – învățarea unei limbi străine presupune stimularea creierului și stabilirea unor noi conexiuni neuronale. Cu cât vei depune mai mult efort cu atât creierul va avea mai mult de câștigat. Nici măcar nu este nevoie să te limitezi la limbi străine. Poți alege să înveți un nou stil de dans, un sport inedit, olărit sau fotografie. Opțiunile sunt aproape infinite!
- jocuri logice – șah, puzzle-uri, sau jocuri de strategie, toate îți pun mintea la lucru. Mai mult, un studiu recent a arătat că timpul petrecut alături de prieteni ne “ascute” memoria.
- un stil de viață sănătos – o alimentație sănătoasă (dieta mediteraneană combină alimente care țin la distanță pierderile de memorie), un somn odihnitor, cel puțin 30 minute de activitate fizică pe zi, evitarea stresului
- ordine – există mult mai multe șanse să uiți lucruri dacă ai o casă dezordonată. Fă ordine și în casă, și în task-urile de la job – notează-le într-o agendă sau într-o aplicație. Taie de pe listă lucrurile pe măsură ce le rezolvi. Alge locuri speciale în care să îți ții cheile, portofelul și alte obiecte esențiale.
- alegerea unor rute diferite atunci când revii acasă
- renunță la fumat
- călătorește
- citește.
Pentru persoanele fără antecedente medicale tulburarea de memorie înseamnă de multe ori o dereglare a organismului care poate fi corectată prin adoptarea unui stil de viață sănătos (somn, dietă mediteraneană, somn suficient, evitarea stresului).
