Lipsa aerului este unul dintre cele mai neplăcute simptome pe care oamenii le pot experimenta. Astmul este o afecțiune care deseori se manifestă prin respirație dificilă, alături de alte semne tipice. Din fericire, medicamentele sunt foarte eficiente și sigure, așa că afecțiunea poate fi cu ușurință ținută sub control. Însă, dacă tratamentul nu este respectat, astmul poate fi chiar fatal.
Iată ce e astmul, cum se manifestă un atac de astm și când trebuie să apelezi de urgență la un medic:
Informații generale
Simptomele astmului
Cauzele apariției astmului
Tipuri de astm
Diagnosticul de astm
Tratamentul în astm
Atacul de astm
Astmul la copii
Complicațiile astmului
Prevenția astmului
Mituri despre astm
Informații generale
Astmul este o boală cronică a plămânilor. Căile respiratorii devin mai înguste și inflamate, iar asta duce la o dificultate în respirație și un șuierat. De asemenea, unele activități fizice pot fi greu de îndeplinit sau chiar imposibile, în cazul celor care suferă de astm.
Astmul este o boală cronică extrem de comună, mai ales în rândul copiilor.
Pentru a înțelege astmul trebuie să înțelegi mai întâi ce se întâmplă când respiri.
În mod normal, cu fiecare respirație, aerul trece prin nas, jos în gât, în căile respiratorii, ajungând în cele din urmă la plămâni. Există o mulțime de mici pasaje de aer în plămâni care ajută la eliberarea de oxigen în fluxul de sânge.
Simptomele de astm apar atunci când mucoasa căilor respiratorii se umflă și mușchii din jurul lor se strâng. Mucusul umple apoi căile respiratorii, astfel cantitatea de aer care poate trece se va reduce mai mult. Asta poate duce la simptome tipice ale astmului, precum tuse, presiune în piept sau atac de astm.
Astmul se manifestă diferit la fiecare persoană. Unii pot avea simptome foarte ușoare, sau ocazionale, iar pentru alții afecțiunea poate fi severă și poate pune viața în pericol.
Deși nu se știe clar de ce apare astmul, au fost observați câțiva factori declanșatori ai simptomelor, precum factori alergeni, medicamente, fumul de țigară, stres emoțional și altele.
Astmul poate să apară la orice vârstă, dar cel mai frecvent apare în copilărie, iar moștenirea genetică joacă un rol important.
Simptomele astmului
Simptomele astmului pot varia de la o persoană la alta. Un astmatic poate avea atacuri rare, poate avea simptome doar uneori – cum ar fi în timpul exercițiilor fizice – sau poate avea simptome tot timpul.
Pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu astm trebuie să aibă aceste trei simptome:
- Dificultate în respirație
- Tuse
- Respirație șuierătoare, aceasta fiind deseori considerată sine qua non, pentru diagnosticare astmului.
Pe lângă acestea, astmul se poate manifesta și prin:
- Scurtarea respirației
- Presiune și durere în zona pieptului
- Insomnii din cauza problemelor respiratorii
- Tusea și respirația șuierătoare sunt agravate de prezența unui virus respirator
- Oboseală inexplicabilă
- Dificultăți în vorbire
- Senzație de anxietate sau panică
- Față palidă
- Buze sau unghii vinete
- Respirație aritmică: expirația poate dura de două ori mai mult decât inspirația
- Oprirea temporară a respirației
Există câteva semne care indică faptul că astmul se înrăutățește. Iată cum se manifestă complicațiile în cazul astmului:
- Simptomele de astm sunt mai frecvente și mai puternice
- Respirația devine și mai dificilă
- Nevoia de a folosi un inhalator mai des
Dacă bănuiești că ai putea suferi de astm, mergi la medic pentru un tratament corespunzător. Ai putea evita astfel niște complicații neplăcute care ar putea veni cu această afecțiune. Lăsat netratat mult timp, astmul poate duce la deteriorarea plămânilor.
De asemenea, dacă suferi de astm, e indicat să treci pragul cabinetului medicului tău periodic, pentru că astmul se poate schimba odată cu trecerea timpul. E posibil astfel să fie nevoie de o schimbare a tratamentului.
Uneori, astmul poate pune viața în pericol. Atunci când simptomele se agravează, e indicat să mergi de urgență la camera de gardă:
- Agravarea rapidă a dificultăților de respirație sau de respirație șuierătoare
- Atunci când inhalatorul nu te ajută
- Scurtarea respirației atunci când faci un efort minim.
- Puls accelerat asociat cu simptomele tipice astmului
- Învinețirea buzelor
- Stare de confuzie
Cauzele apariției astmului
Expunerea la anumiți iritanți sau substanțe pot declanșa alergiile unei persoane și astfel pot apărea simptomele astmului.
Posibili declanșatori ai astmului:
- Substanțe din aer, precum polenul, acarieni de praf, spori de mucegai, păr de animale de companie sau particule de deșeuri de gândaci.
- Infecții respiratorii, precum răceala banală sau sinuzita
- Activitatea fizică
- Aerul rece
- Poluanți din aer și iritanți, precum fumul de țigară
- Anumite medicamente, incluzând beta-blocantele (folosite pentru bolile cardiologice și hipertensiune), ibuprofen și naproxen.
- Emoții puternice și stres
- Sulfiți și conservanți adăugați la unele tipuri de alimente și băuturi, inclusiv creveți, fructe uscate, cartofi procesați, bere și vin. Alte alimente care pot declanșa astmul sunt: ouăle, lapte de vacă, alune, nuci, soia, grâu, pește, salate și fructe proaspete. Persoanele care au alergii la mâncare, pot suferi șoc anafilactic, care poate fi fatal
- Boala de reflux gastroesofagian, o afecțiune în care acizii stomacului se întorc în gât.
Factori de risc pentru apariția astmului sunt:
- Genetica. Dacă ai un părinte sau un frate cu astm, ai mai multe șanse să faci și tu
- Prezența unei afecțiuni alergice, precum dermatita atopică sau rinita alergică (febra fânului)
- Obezitatea
- Fumatul
- Expunerea la fum sau factori poluanți
- Expunerea la anumiți factori declanșatori, cum ar fi chimicalele folosite în ferme sau saloane de înfrumusețare
- Sexul bărbătesc
- Apartenența la rasa neagră
Tipuri de astm
Cercetătorii au reușit să diferențieze câteva tipuri de astm, în funcție de motivul declanșator.
Astmul alergic – cunoscut și ca astmul extrinsec, este cauzat de inhalarea unor alergeni din mediu – polen, par de animale, praf, consumul de anumite alimente (ouă, pește). Rinita alergică este deseori asociată cu astmul alergic. Rinita alergică se manifestă prin nevoia de a sufla nasul, strănut des, mucus în exces, ochi care curg și un disconfort la nivelul gâtului.
Astmul bronșic – cunoscut și ca astmul intrinsec, apare la persoanele care nu sunt alergice. Simptomele astmului bronșic apar de obicei după episoade intense de râs sau plâns. Criza de astm bronșic poate fi declanșată și de stres, anxietate, aer rece sau viroze respiratorii.
Astmul indus de efort fizic – când o persoană care suferă de această afecțiune face exerciții fizice, apare bronhoconstricția, alături de simptomele tipice ale astmului: dispnee, tuse și respirație șuierătoare.
Simptomele vor apărea între 5 și 20 de minute după începerea exercițiilor fizice. Chiar dacă persoana se va opri din efortul fizic depus, simptomele neplăcute ale astmului vor continua câteva minute în plus, uneori fiind resimțite chiar mai severe.
Astmul ocupațional – este cauzat sau agravat de expunerea la anumite substanțe de la locul de muncă. Cel mai des, cei ce lucrează în industria chimică sunt afectați.
Astmul declanșat de tuse – are ca simptom predominant tusea și apare cel mai des după diverse infecții la nivelul căilor respiratorii sau al exercițiilor fizice. Cel mai des, acest tip de astm apare după sinuzită, rinită cronică și boala refluxului gastroesofagian. Acest timp de astm este deseori subdiagnosticat. Pentru orice tuse persistentă, trebuie să apelezi la un medic pentru ca acesta să verifice cât de bine funcționează plămânii.
Astmul indus de aspirină – Uneori, anumite pastile pot declanșa simptomele astmului. Aspirina este cunoscută pentru acest lucru.
Astmul nocturn – este un tip comun de astm. Dacă suferi deja de un alt tip de astm, sunt șanse mari ca simptomele să se înrăutățească pe timpul nopții, atunci când dormi. Astmul este puternic influențat de ciclul somn-veghe.
Studiile au arătat că majoritate morților legate de astm au loc în timpul nopții. Motivele ar fi că atunci pacienții sunt cei mai expuși alergenilor, răcirea căilor respiratorii, poziția înclinată sau chiar arsurilor gastrice.
Diagnosticul de astm
Dacă bănuiești că suferi de astm, mergi la medicul tău. El va măsura cât de bine funcționează plămânii, dacă ai alergii.
De asemenea, medicul te va întreba dacă suferi de afecțiuni precum sinuzita sau refluxul gastroesofagian.
Doctorul se va uita la nasul și gâtul tău, va folosi un stetoscop pentru a asculta respirația și îți va analiza pielea pentru a vedea dacă există urme de eczemă sau urticarie, ce ar putea indica prezența unor alergii.
Există câteva teste care pot verifica cât de bine funcționează plămânii, precum: spirometrie, provocarea bronșică cu metacolină (este scumpă, laborioasă și se face doar dacă spirometria nu iese în regulă), PEF (peak expiratory flow – fluxul maxim de vârf, care dă informații despre cât de rapid poate să expire un pacient), oxid nitric fracționat în aerul expirat (dozarea FeNo – este un test pentru astm, care măsoară inflamația în căile aeriene și monitorizează terapia cu corticosteroizi inhalatori în cazul pacienților cu simptome determinate de hiperactivitatea bronșică sau radiografie toracică.
Tratamentul în astm
Astmul nu poate fi vindecat, iar tratamentul constă în controlarea simptomelor și evitarea factorilor declanșatori.
O persoană cu astm trebuie să respecte întotdeauna tratamentul medicamentos pe termen lung și scurt pe care medicul pneumolog i l-a prescris.
E foarte important ca un pacient cu astm să știe atunci când simptomele se înrăutățesc, medicamentele pe care trebuie să le ia atunci când se simt bine sau când se simt rău, ce să facă în cazul unei urgențe și numărul de telefon al medicului în cazul unui simptom grav.
Un astmatic va avea tratament medicamentos de întreținere și tratament de urgență. Corticosteroizii inhalatori reprezintă tratamentul cel mai eficient pentru astm.
Tratamentele medicamentoase cele mai comune sunt: budesonid, beclometzonă, fluticazonă și flixotid.
În cazul unui atac de astm sever, pacientul va folosi bronhodilatatoare, care acționează relaxând mușchii din căile aeriene. Există bronhodilatatoare cu acțiune scurtă și cu acțiune lungă. Cel mai folosit este cel cu acțiune scurtă, precum Ventolinul (salbutamolul). Salmeterol (Serevent) este un bronhodilatator cu acțiune mai lentă și care are un efect mai lung.
Un bronhodilatator de lungă durată care acționează și rapid este Fermoterolul, care poate fi folosit atât ca medicație de salvare, cât și ca medicație de control.
Printre metodele alternative la corticosteroizi inhalatori sunt: medicamentele anti-inflamatorii nesteroidiene, anti-leukotrienele, tabletele antihistaminice, bronhodilatatoare administrate pe gură, precum teofilina.
Aspirina nu este recomandată celor care suferă de astm. Chiar dacă este medicament anti-inflamator, ea nu acționează la nivelul căilor aeriene. Ea poate chiar declanșa simptomele astmului.
Printre tratamentele naturiste, pot ameliora simptomele provocate de astm sunt: ghimbirul (ceai), usturoi, turmeric, rădăcină de lemn dulce sau piper negru. Inhalațiile cu aburi sunt deseori recomandate pentru a ajuta la tratarea astmului. Acestea se efectuează însă numai la recomandarea medicului.
Atacul de astm
Atacul de astm e printre cele mai înfricoșătoare manifestări ale acestei afecțiuni. Deși, rareori poate fi fatal, atacul de astm nu e grav in majoritatea cazurilor, dacă e tratat corect. Atacul apare când simptomele se agravează rapid, provocând înăsprirea mușchilor din jurul căilor respiratorii (bronhospasm). În acest timp, mucoasa căilor respiratorii devine umflată și inflamată și apare mucus gros (mai mult decât e normal).
Toți acești factori coroborați – bronhosmasm, inflamație și producția de mucus – provoacă simptomele unui atac de astm. Acestea sunt:
- Dificultăți de respirație
- Respirație șuierătoare
- Tuse
- Dificultăți de respirație
- Dificultăți în desfășurarea activităților normale zilnice
- Respirație foarte șuierătoare la inspirație și expirație
- Tuse persistentă
- Respirație foarte rapidă
- Presiune în piept
- Dificultăți de vorbire
- Anxietate sau panică
- Agravarea simptomelor în ciuda utilizării medicamentelor
Oricine experimentează unul dintre aceste simptome, trebuie să sune la urgență.
Unii oameni care suferă de astm stau perioade lungi fără să aibă vreun atac sau alte simptome.
Atacurile de astm sunt în general ușoare, durează de la câteva minute până la câteva ore, după administrarea tratamentului.
Atacurile de astm severe sunt mai puțin întâlnite, însă acestea durează mai mult și necesită ajutor medical imediat. E important ca el să fie recunoscut și tratat chiar dacă simptomele sunt ușoare.
Un atac de astm netratat poate avea efecte fatale asupra sănătății. Plămânii se pot strânge atât de mult în timpul atacului, astfel încât nu există suficientă mișcare de aer pentru a produce respirație șuierătoare. Aceasta este uneori numită „pieptul tăcut” și este un semn periculos. Unele persoane interpretează dispariția șuierării în timpul atacului de astm ca un semn de îmbunătățire și nu reușesc să primească îngrijiri de urgență prompte.
Dacă o persoană ce are un atac de astm nu primește tratamentul corespunzătoar, va avea buzele vinete. Asta înseamnă cianoză, adică tot mai puțin oxigen în sânge. Fără un tratament agresiv, în camera de urgență sau terapie intensivă, o persoană în această stare, își poate pierde cunoștința și, în cele din urmă, viața.
E foarte important să știi ce ai de făcut în cazul unei crize de astm. În primul rând, e indicat să asculți sfaturile pe care medicii ți le-au dat anterior, respectiv să iei tratamentul corect. Cel mai des, e vorba de folosirea unui inhalator pentru dilatarea căilor respiratorii. Uneori, e necesară o nouă doză, după 20 de minute de la administrarea primei doze. Dacă simptomele nu se ameliorează sau dacă e vorba de un atac sever, mergi la camera de gardă.
Astmul la copii
Astmul apare deseori încă din copilărie. Cei mai mulți copii care fac boala au primele simptome înainte de a împlini 5 ani.
Un copil mai predispus la apariția astmului este cel care are deja alergii, are sexul masculin, are antecendente de astm în familie, are infecții respiratorii frecvente sau a fost expus la fum de mic.
Simptomele în cazul copiilor sunt asemănătoare cu cele ale adulților. Este foarte important ca adulții să le remarce. Acestea sunt: tuse productivă frecventă, care apare la mișcare, noaptea sau în timp ce râd, respirație rapidă, șuierături în timpul respirației, mișcări de tip ferăstrău ale pieptului în timpul respirației profunde, dureri în piept, contracții ale mușchilor gâtului și ai pieptului, stare de slăbiciune și oboseală.
Dacă prezintă aceste simptome, copilul trebuie dus la medic pentru un tratament corespunzător. Este posibil ca doctorul să recomande tratament cu nebulizator sau un inhalator.
Complicațiile astmului
Astmul este o afecțiune care trebuie tratată cu seriozitate. În caz contrar, ea poate afecta calitatea vieții, astfel că atacurile de astm se vor înmulți, se vor înrăutăți, mărind astfel riscul ca acestea să fie fatale.
Astmul netratat poate duce la îngustarea permanentă a căilor respiratorii, iar asta afectează pe viață pacientul care va respira cu greutate.
Crizele astmului pot fi foarte severe uneori, însemnând că bolnavul are nevoie de ajutor medical imediat. Este posibil ca acesta să stea internat în spital o perioadă.
Prevenția astmului
Astmul nu poate fi prevenit, însă evitarea, pe cât posibil a factorilor de risc este un ajutor.
O persoană diagnosticată cu astm trebuie să aibă responsabilitatea bolii, astfel că trebuie să ia medicamentele după cum i-a indicat doctorul, să meargă la controale periodice și să urmeze planul de acțiune pe care l-a stabilit cu medicul.
Foarte important este în cazul astmului alergic ca pacientul să evite alergenii.
Mituri despre astm
Toți oamenii care au astm sunt la fel. Fals – astmul este o boală ce variază foarte mult de la o persoană la alta, atât în severitate, cât și în tratament.
Ai astm doar dacă respiri greu – Fals – Astmul nu trece de la sine doar pentru că nu ai toate simptomele, boala trebuie ținută sub control în fiecare zi,
Trebuie să-ți iei medicamentele doar când ai probleme de respirație – Fals- Astmul înseamnă că va trebui să tratezi căile respiratorii zilnic, potrivit indicațiilor medicului. Beneficiile pe care le primești de la tratamentul zilnic depășesc orice risc care ar veni cu efectele secundare ale pastilelor.
Medicamentele împotriva astmului creează dependență. Fals, Ele pot fi luate în siguranță, fără să creeze dependență.
Alergiile nu trebuie tratate în astm– Fals – Alergiile au un rol important în declanșarea astmului, așa că ele ar trebui tratate corespunzător pentru a minimiza simptomele astmului.
Persoanele astmatice nu ar trebui să facă exerciții fizice. Fals – Înotul este unul dintre sporturile recomandate persoanelor ce suferă de astm. Vorbește cu medicul despre ce efort fizic poți face, dacă ai astm.
Astmul bronșic se vindecă. Fals – nu există tratament pentru niciun tip de astm, însă există medicamente sigure, eficiente, prin care astmul poate fi controlat, pentru a trăi o viață normală, fără simptome.
Medicamentele alternative sunt la fel de eficiente ca cele prescrise de medic. Fals – siguranța terapiei alternative nu a fost demonstrată. Discută orice grijă cu medicul.
FOTO: Shutterstock
