Primele cazuri de tulburare alimentară au apărut în Grecia Antică, atunci când lumea ținea post negru zile la rând, pentru a fi iertați de zei. Astăzi, circa 70 milioane de persoane (2-3% dintre femei și 0,3-0,7% dintre bărbați) sunt afectate de anorexie, bulimie și hiperfagie. În ciuda acestor date îngrijorătoare, doctorii cred că doar o treime dintre persoanele afectate cer ajutor.
Care sunt principalele tipuri de tulburări alimentare?
Care sunt cauzele apariției tulburărilor alimentare?
Care sunt problemele care apar ca urmare a unei tulburări alimentare?
Cum sunt diagnosticate tulburările alimentare?
În ce constă tratamentul unei tulburări alimentare?
Care sunt primele semne de alarmă în cazul tulburărilor alimentare?
Care sunt pricipalele tipuri de tulburări alimentare?
Tulburările alimentare se referă la obiceiuri alimentare neregulate și o preocupare nesănătoasă pentru imaginea corporală. Afecțiuni precum anorexia nervosa, bulimia nervosa sau hiperfagia afectează ambele sexe, mai ales la vârsta adolescenței. Mai jos poți citi câte ceva despre fiecare în parte.
- Anorexia nervosa – persoanele cu anorexie au o teamă compulsivă de a se îngrășa și au o imagine nerealistă în ceea ce privește felul în care arată. Aceste persoane își limitează porțiile alimentare și cred că sunt supraponderale (chiar și atunci când au o greutate subnormală). În timp, anorexia poate afecta oasele, inima, rinichii și poate duce la infertilitate și deces prematur.
- Bulimia nervosa – persoanele cu bulimie alternează perioadele în care mănâncă excesiv, cu perioadele în care varsă voluntar, merg la sală excesiv sau apelează la diuretice și laxative. În timp, apar probleme gastrointestinale, deshidratare și afecțiuni ale inimii.
- Hiperfagia – persoanele care au hiperfagie mănâncă prea mult, însă spre deosebire de bulimie, acestea nu compensează apelând la diuretice, exerciții fizice și vărsături. Multe persoane cu hiperfagie sunt supraponderale, cu un risc crescut de boli de inimă. Persoanele afectate se simt vinovate pentru acest obicei, iar acest sentiment le face să mănânce și mai mult.
Tulburările alimentare la adolescenți
În adolescență, mulți sunt preocupați de felul în care arată, de ce cred cei din jur, de felul în care arată artista preferată de pe Instagram. Schimbările din perioada pubertății își spun și ele cuvântul, unii tineri schimbându-și obiceiurile alimentare. Se crede că 1-5% dintre adolescente sunt afectate de tulburări alimentare (0,5-1% dintre băieți sunt afectați). Numărul ar putea fi mai mare, însă mulți tineri se simt rușinați să apeleze la ajutor, fie de frica reacțiilor părinților, fie pentru că au senzația că și prietenii lor au aceleași obiceiuri alimentare.
Care sunt cauzele apariției tulburărilor alimentare?
Tulburările alimentare nu au o cauză precisă. Nutriționiștii cred că la baza acestor afecțiuni stă un melanj de factori biologici, psihologici și sociali.
Factori biologici
- dacă persoana afectată are o rudă apropiată (părinte sau frate/soră) care se confruntă cu tulburări alimentare
- dacă persoana afectată are o rudă apropiată cu depresie, anxietate sau dependență (de alimente sau droguri)
- dacă persoana afectată a ținut diete în trecut
- dacă persoana afectată are diabet de tip 1 – studii recente au arătat că un sfert dintre tinerele cu diabet de tip 1 au un risc mai mare de tulburări alimentare
Factori psihologici
- perfecționismul – persoanele care aspiră să fie perfecte și își stabilesc obiective nerealiste atât atunci când vine vorba de greutate, cât și pe plan profesional
- nemulțumirea față de felul în care arată – foarte puțină lume arată așa cum își dorește, însă persoanele predispuse la tulburări alimentare au o imagine ideală (pe care nu o pot atinge) în minte care diferă de ceea ce văd în oglindă
- anxietate – studiile au arătat că două treimi dintre persoanele cu tulburări alimentare au anxietate (inclusiv simptome obsesiv-compulsive) înainte de apariția dezechilibrelor alimentare
- inflexibilitate – multe persoane care au anorexie sau bulimie spun la terapie că atunci când erau mici erau obligate să urmeze regulile și au crezut întotdeauna că există doar “o variantă corectă” atunci când vine vorba de soluționarea problemelo
Factori sociali
- felul în care este privită greutatea – persoanele expuse la mesaje de tipul “mai slab este mai bine” (fie în familie, la școală/job, la televizor sau în social media) au un nivel mai mare de insatisfacție față de felul în care arată și au un risc mai mare de tulburări alimentare
- bullying-ul – tachinarea tinerilor în special atunci când vine vorba de greutatea lor poate, de asemenea, reprezenta un factor de risc în apariția tulburărilor alimentare (60% dintre persoanele cu tulburări alimentare au spus că au fost hărțuite verbal)
- un cerc de prieteni limitat – izolarea socială este un alt factor de risc în tulburările alimentare; încă nu se știe dacă anxietatea socială reprezintă un factor în cazul celor afectați
- presiunea părinților de a face performanță în dans, balet, gimnastică etc – persoanele din acestă categorie au un risc mai mare de a dezvolta o tulburare alimentară
Care sunt problemele care apar ca urmare a unei tulburări alimentare?
Tulburările alimentare au efecte negative nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung, putând duce la afecțiuni grave, uneori punând în pericol chiar viața. Mai jos sunt principalele probleme care decurg din tulburări alimentare, precum anorexia, bulimia sau hiperfagia:
- o greutate subnormală
- imunitate scăzută
- stare de letargie
- dezechilibre minerale și vitaminice
- crampe musculare
- probleme de memorie și concentrare
- afecțiuni cardiovasculare
- probleme ale oaselor
- anemie
- căderea părului
- probleme gastrointestinale
- constipație sau diaree
- amețeli și stări de leșin
- dereglări ale funcționării normale a unor organe (de exemplu, ficat sau rinichi)
- oprirea menstruației
- infertilitate
- depresie
- gânduri suicidale
- dificultăți la școală sau locul de muncă
- folosirea drogurilor
Cum sunt diagnosticate tulburările alimentare?
Tulburările alimentare sunt diagnosticate pe baza simptomelor și a obiceiurilor alimentare (nesănătoase). Atunci când doctorul crede că există riscul de tulburare alimentară s-ar putea să recomande teste de sânge (pentru a confirma dezechilibrele vitaminice din sânge, un nivel scăzut al glicemiei din sânge, etc) sau urină (pentru a detecta dacă rinichii nu funcționează normal).
în unele cazuri, doctorul va ghida pacientul spre psiholog, pentru o evaluare care să stabilească care sunt gândurile, ideile și sentimentele persoanei cu privire la obiceiurile sale alimentare și la felul în care arată.
În ce constă tratamentul unei tulburări alimentare?
Tratarea tulburărilor alimentare necesită mai multe etape. Pentru început, doctorul va recomanda tratarea eventualelor probleme de sănătate care au apărut ca urmare a privării sau consumului excesiv de alimente.
Următoarea etapă constă în stabilirea unei diete potrivite persoanei cu tulburare alimentară, pentru ca aceasta să revină la o greutate normală, fără a pune în pericol sănătatea.
Mai apoi, multe persoane cu tulburări alimentare au nevoie de psihoterapie singulară sau în familie (dacă familia a jucat un rol în apariția bolii). Terapia este vitală in determinarea cauzelor exacte (acestea diferă de la o persoană la alta) ale apariției dezechilibrului alimentar și în susținerea vindecării. După un timp, persoana în cauză va ști să reacționeze la perioadele stresante, să comunice mai bine cu cei din jur și să aibă o relație sănătoasă cu mâncarea.
În unele cazuri, s-ar putea să fie nevoie de medicamente pentru reducerea anxietății sau a nevoii de a vărsa. Acestea sunt luate numai la recomandarea doctorului și, de cele mai multe ori, pe bază de rețetă medicală.
De asemenea, persoanele afectate pot apela la terapii alternative precum masajul, acupunctura, yoga sau meditația.
Care sunt primele semne de alarmă în cazul tulburărilor alimentare?
Pentru a ajuta adolescentul sau prietenul acela pe care îl vezi o dată la câteva zile trebuie să poți observa o serie de discrepanțe față de persoana pe care o cunoșteai. Mai jos sunt câteva semne de ingrijorare, care arata că o persoană dragă s-ar putea confrunta cu o tulburare alimentară:
- scăderea în greutate
- obiceiuri alimentare neobișnuite (mănâncă mai mult sau mai puțin decât de obicei, sare peste mese)
- obsesie față de de felul în care arată, de numărul de calorii, de kilograme și de activitatea fizică
- tristețe profundă
- tăierea alimentelor în bucăți cât mai mici
- evitarea prietenilor și a familiei
- adoptarea unei diete deși are greutate subnormală
- folosirea laxativelor, a diureticelor și a produselor pentru slăbit
- probleme de dinți (în special, degradarea smalțului) ca urmare a vărsăturilor repetate
Tulburările alimentare reprezintă probleme grave de sănătate, care pot duce la complicații care pot necesita tratament de-a lungul întregii vieți. Ca părinte sau prieten poți observa primele semne și poți oferi o mână de ajutor celei sau celui care are nevoie, chiar și atunci când crede că are lucrurile sub control. Fii blândă, dar fermă, însoțește-o/l la doctor, susține-o/l emoțional și fii acolo pentru ea/el. Îți va mulțumi mai târziu.
Sursa foto: Shutterstock
