Hipermetropia este un viciu de refracție, această problemă de vedere afectând aproximativ 25% din populația Europei, aflându-se pe locul al doilea în topul problemelor oftalmologice după miopie.
Ce sunt viciile de refracție?
Ce este hipermetropia?
De câte tipuri este hipermetropia?
Când apare hipermetropia?
Care sunt cauzele hipermetropiei?
Cum se manifestă hipermetropia?
Care sunt posibilele complicații ale hipermetropiei?
Ce implică diagnosticarea hipermetropiei?
În ce constă tratamentul hipermetropiei?
Poate fi prevenită hipermetropia?
Ce sunt viciile de refracție?
În cazul ochiului normal razele de soare sunt refractate atunci când trec prin cornee, cristalin, umoarea apoasă și corpul vitros.
La contactul cu acestea, ochiul își modifică traiectoria, proiectând imaginile pe retină.
Când proiectarea imaginilor nu se realizează în mod normal, vederea devine încețoșată.
Viciile de refracție apar atunci când imaginea se formează în altă parte decât direct pe retină.
De exemplu, în cazul miopiei, imaginea se formează în fața retinei. În schimb, în cazul hipermetropiei se formează în spatele retinei, iar la astigmatism imaginea se proiectează în mai multe locuri.
Ce este hipermetropia?
Hipermetropia este o problemă de vedere în care corneea este plată (în mod normal este curbată) iar lumina se proiectează în spatele retinei (în mod normal se proiectează direct pe retină).
În acest caz, persoanele afectate pot vedea fără probleme la distanță, însă le este afectată vederea de aproape, imaginile apărând “în ceață”.
De câte tipuri este hipermetropia?
Există două modalități de clasificare a hipermetropiei, după severitate și după cauze.
În funcție de severitate există:
- hipermetropie mică – maxim 3 dioptrii
- hipermetropie medie – 4-6 dioptrii
- hipermetropie mare – mai mult de 6 dioptrii
În funcție de cauzele determinante, hipermetropia poate fi:
- simplă – apare natural
- patologică – apare ca urmare a unor probleme de dezvoltare, boli sau traumatisme
- funcțională – implică pe lângă problemele de vedere și o ușoară paralizie a ochilor
Când apare hipermetropia?
Hipermetropia apare la copii mici (aproximativ 8% suferă de această afecțiune) la adolescenți (1% dintre ei) și la adulți (apare după vârsta de 40 de ani afectând 50% din populație).
Sursă foto: Pexels
Care sunt cauzele hipermetropiei?
Formarea imaginilor în spatele retinei este cauzată de o formă ușor scurtată a globului ocular (apare atunci când mușchii ciliari sunt slăbiți) sau de o aplatizare a corneei (în cazuri rare, poate fi o problemă a cristalinului care este mult prea subțire). Acest lucru se întâmplă în cazul copiilor mici (aflați încă în procesul de dezvoltare), afecțiunea dispărând în timp.
Dacă unul dintre părinți are hipermetropie, cresc șansele celui mic de a suferi de aceeași afecțiune oftalmologică.
În cazuri rare, hipermetropia apare ca un simptom al diabetului sau al problemelor de circulație sanguină de la nivelul ochilor.
Cum se manifestă hipermetropia?
Hipermetropia se manifestă diferit în funcție de persoană. De exemplu, unele persoane au probleme de vedere doar de aproape, în timp ce altele întâmpină probleme și la distanță.
Iată care sunt cele mai răspândire simptome ale hipermetropiei:
- imaginile de aproape sunt lipsite de stabilitate (apar “în ceață”)
- trebuie să te străduieşti să vezi clar
- oboseală și dureri oculare după activități de aproape, precum citit, lucrat la calculator
- dureri de cap
- în unele cazuri, diferențe de vedere de la un ochi la altul.
Care sunt posibilele complicații ale hipermetropiei?
Principala complicație a hipermetropiei este ambliopia, (numită popular “ochiul leneș”) care este întâlnită doar la copii. Acestă afecțiune secundară se referă la o vedere mai slabă a unuia dintre ochi (dar poate apărea și la ambii ochi). În general, ambliopia dispare până la vârsta de 7 ani.
În cazul în care copilul suferă de la naștere de strabism (lipsa coordonării dintre ochi), există mai multe șanse de a dezvolta și hipermetropie.
Ce implică diagnosticarea hipermetropiei?
Primele probleme de vedere de aproape ar trebui să implice un drum la oftalmolog.
Acesta va trece în revistă istoricul medical al pacientului (de ce boli suferă, ce boli a avut în trecut, ce boli au rudele apropiate).
În ceea ce privește testele pentru a detecta hipermetropia sau gravitatea cazului, acestea includ:
- măsurarea presiunii intraoculare
- test pentru a vedea gradul de sincronizare dintre ochi
- teste de acuitate vizuală – citirea unui text de aproape sau de departe, literele devenind tot mai mici
- retinoscopie – o lumină puternică este îndreptată direct spre ochi pentru a vedea cum reacționează (doctorul va privi apoi ochiul cu ajutorul unui microscop special)
Detectarea unei probleme de vedere va implica un nou test de acuitate vizuală pentru a detecta valoarea dioptriilor potrivite.
În ce constă tratamentul hipermetropiei?
Tratarea hipermetropiei vizează corectarea procesului vizual pentru ca imaginea să se formeze pe retină.
În acest context, sunt disponibile două opțiuni: lentilele corective sau intervenția chirurgicală.
De cele mai multe ori sunt recomandați ochelarii de vedere care vin într-o gamă largă de lentile (protecție UV sau pentru calculator) și rame. Lentilele pentru ochelari pot fi bifocale, trifocale sau progresive. Alegerea unei pereche de ochelari trebuie realizată după consultația oftalmologică atunci când doctorul îți înmânează un document cu dioptriile potrivite ochilor tăi.
Lentilele de contact pot, de asemenea, corecta hipermetropia. Moi sau rigide, permanente sau temporare, simple sau colorate, lentilele vin într-o mare varietate de modele. Singurele neajunsuri ar fi grija suplimentară pentru ele (sunt sensibile) și prețul care este superior ochelarilor.
Operațiile chirurgicale sunt folosite mai ales pentru a trata miopia însă există și cazuri de operații corective pentru hipermetropie ușoară. Aceste operații corectează vederea prin modificarea curburii corneei. Astfel, operațiile care pot corecta hipermetropia includ:
- LASIK – în cazul acestei proceduri doctorul realizează o mică crestătură în cornee și folosește laserul pentru a ajusta curbura sa. Procesul de recuperare este cel mai rapid în acest caz.
- LASEK – doctorul realizează o crestătură superficială pe stratul extern al corneei (epiteliu). Apoi, specialistul va remodela forma externă a corneei și va repara epiteliul.
- PRK – asemănătoare procedurii LASEK, PRK implică eliminarea epiteliului și remodelarea corneei. Acestă membrană va crește înapoi natural, adaptându-se formei corneei.
Poate fi prevenită hipermetropia?
Deși hipermetropia nu poate fi prevenită, detectarea sa timpurie previne progresare rapidă a afecțiunii precum și oboseala cronică a ochilor.
Adoptarea unor obiceiuri simple, însă, poate duce la amânarea bolii sau evitarea agravării acesteia:
- mergi regulat la control, mai ales dacă unul dintre părinți are hipermetropie
- ai grijă de sănătate – detectarea din timp a diabetului sau a problemelor circulatorii (circulația de la nivelul globului ocular afectează vederea) este primordială
- consumă alimente sănătoase – legumele verzi, fructele de pădure, pește oceanic, sunt doar câteva alimente care sunt benefice vederii
- dacă lucrezi sau citești într-o zonă slab luminată, folosește o lampă de birou
- fă pauze dese dacă lucrezi la calculator
- poartă ochelari de soare cu protecție UV
- poartă ochelari speciali dacă ești implicat în activități precum folosirea unor produse toxice
- folosește lentile corective potrivite – nu îți lua ochelari sau lentile de contact după ureche. Vederea ta depinde de potrivirea dintre rețeta doctorului și lentilele pe care le porți.
- mergi urgent la doctor dacă nu mai vezi cu un ochi, vederea devine deodată încețoșată, sau vezi pete luminoase. Acestea pot fi simptomele unei boli grave.
Hipermetropia nu reprezintă o problemă care să îți dea peste cap viața. Mergi la doctor de la primele simptome ale unor probleme de vedere, alege lentilele corective care corespund prescripțiilor medicale și bucură-te de fiecare zi. Hipermetropia nu te va împiedica să profiți de fiecare moment.
Sursa foto: Pexels
