Sinuzita de la cauze si sfaturi pana la tratament si preventie

Autor: Silvia Patriche

Sinuzita afectează în orice moment circa 12% dintre adulți. Afecțiunea nu este gravă, dar este dureroasă și lăsată netratată poate duce la apariția unor probleme mai grave de sănătate. Mai jos poți afla ce este sinuzita, care sunt primele semne și mai ales cum o poți trata.

Ce este sinuzita
Tipuri de sinuzită
Diferențe între răceală și sinuzită
Cauzele apariției sinuzitei
Simptomele sinuzitei
Posibile complicații ale sinuzitei
Diagnosticul de sinuzită
Tratament sinuzită
Recuperarea după sinuzită
Prevenirea sinuzitei

Ce este sinuzita

Pentru a lămuri ce înseamnă de fapt sinuzita este nevoie să facem o scurtă trecere în revistă, potrivit manualului de anatomie, a termenului de sinus.

Folosit de cele mai multe ori la plural, deci sinusuri, acestea sunt pasaje nazale (sunt în număr de opt), două maxilare (în osul maxilar, imediat lângă nas), două etmoidale (între ochi și nas, sub globii oculari), două frontale (situate deasupra ochilor) și două sfenoidale (între ochi și nas, sub arcada osului frontal).

Atunci când pereții (numiți și membrane mucoase) ce căptușesc aceste canale nazale sunt inflamați, apare sinuzita. Infecția constă în acumularea mucusului și îngreunează respirația.

Tipuri de sinuzită

Sinuzita poate fi clasificată după cauza de dezvoltare a infecției (în virală, bacteriană, fungică și alergică) și după durata infecției în:

Sinuzită acută

Este o infecție a sinusurilor cu o durată de viață de până la trei săptămâni. Apare, de cele mai multe ori, în urma unei infecții virale (deci cauzate de un virus) și este cea mai populară formă de sinuzită.

Sinuzită subacută

Sinuzita acută netratată evoluează în sinuzită subacută, cu o durată de până la trei luni.

Sinuzită cronică

Apare ca urmare a unei infecții fungice sau bacteriene, în prima fază simptomele fiind absente. Boala poate afecta organismul luni sau ani la rând până în momentul detectării.

Diferențe între răceală și sinuzită

Principala diferență, potrivit doctorilor, dintre răceală și sinuzită este durata infecției. Dacă răceala constă într-o perioadă de scurgeri nazale abundente, urmată de o perioadă de nas înfundat care, cumulate, ajung la maxim o săptămână, sinuzita se poate întinde spre câteva luni sau chiar ani.

O altă diferență este cauza infecției. Dacă răceala poate fi cauzată doar de o infecție virală (cu un virus), sinuzita poate implica o infecție virală, bacteriană sau chiar fungică.

În fine, culoarea scurgerilor nazale diferă. Dacă în timpul răcelii mucusul eliminat este semi-transparent, in cazul sinuzitei acesta va avea variații de galben-verde.

Cauzele apariției sinuzitei

Sinuzita poate avea una sau mai multe cauze, mai jos fiind cele mai răspândite:

Polipi nazali – aceste creșteri pot bloca sinusurile, fapt care crește riscul de apariție a infecțiilor
Deviații de sept – poziționarea anormală a peretelui dintre nări poate restricționa funcționarea normală a pasajelor sinusale
Infecții ale tractului respirator – o simplă răceală poate evolua în sinuzită atunci când infecția ajunge în zona membranei sinusurilor
Alergiile precum rinita alergică sezonieră (numită popular “febra fânului”) – anumite inflamații care apar ca urmare a unor alergii pot bloca sinusurile
Alte afecțiuni medicale – boli precum fibroza chistică, SIDA, refluxul gastro-intestinal sau ale afecțiuni care afectează sistemul imunitar pot crea condițiile ideale unei infecții a sinusurilor

Care sunt factorii de risc?

În lipsa unor cauze precise, existența a unuia sau a mai multor factori de risc poate crește probabilitatea de apariție a sinuzitei. Mai jos sunt principalii factori de risc ai sinuzitei:

Astmul
Sensibilitatea la aspirină
Expunerea la substanțe poluante precum fumul de țigară, noxe industriale, factori alergeni, frig sau aer condiționat

Simptomele sinuzitei

Pentru a stabili diagnosticul, doctorul trebuie să confirme prezența a cel puțin două simptome. Mai jos sunt cele mai răspândite semne și simptome ale sinuzitei:

Secreții nazale verzi sau gălbui
Congestie nazală și dificultăți în momentul respirației
Durere și umflături în jurul ochilor, a nasului, a obrajilor și a frunții
Dificultăți în detectarea unor mirosuri
Tuse
Rar, dureri de ureche și maxilar, respirație neplăcută, iritabilitate și senzație de greață

sinuzita

Posibile complicații ale sinuzitei

Netratată, sinuzita poate avea mai multe complicații grave, care pot pune sănătatea în pericol. Sinusurile sunt înconjurate de structuri vitale, inclusiv de creier, ochi și craniu. Rareori, infecția sinusurilor se poate răspândi la una din aceste zone.

Iată ce complicații ar putea avea sinuzita netrată:

meningită – infecția de la nivelul sinusurilor se propagă la nivelul membranei din jurul creierului
pierderea parțială sau totală a mirosului – infecțiile sinusurilor pot pune presiune asupra nervilor olfactivi (care duc semnalul mirosului de la nas la creier) fapt care duce, în timp, la pierderea mirosului
probleme de vedere – atunci când infecția se răspândește până la globii oculari pot duce la dificultăți de vedere sau chiar orbire
rar, osteomielită (infecții ale oaselor) sau celulită

Cere ajutor de la un medic urgent, dacă ai unul sau mai multe din simptomele de mai jos:

febră mare
durere severă de cap
stare de confuzie
inflamarea obrajilor, a frunții sau în cerul gurii
vizibilitate afectată
dificultate în respirație sau vorbire

Medicul va face o interpretare a analizelor după ce va avea rezultatul testelor.

Din fericire, niciuna dintre aceste probleme nu are șanse mari să apară. Cu toate astea, ele arată că poate însemna mai mult decât suflarea nasului des. Pacienții cu sistemul imunitar scăzut au nevoie de o evaluare medicală mai atentă.

Diagnosticul sinuzitei

Dacă observi unul sau mai multe simptome specifice sinuzitei este recomandat să te adresezi doctorului. Acesta va realiza mai multe teste pentru a stabili diagnosticul:

Endoscopie nazală (numită și rinoscopie)

Constă în introducerea unui mic tub flexibil în nări pentru a vedea dacă sinusurile sunt infectate precum și gradul de infecție, Aceasta va permite studiul îndeaproape a sinusurilor.

Teste de imagistică de tip RMN

Oferă o imagine clară a sinusurilor din jurul nasului și pot detecta locul infecției chiar și atunci când endoscopia este neconclusivă

Test de alergie – dacă există suspiciuni de alergii, doctorul va recomanda un test simplu de alergie (nu este dureros) pentru a determina alergenul care provoacă infecția
Preluarea de culturi nazale sau sinusale – atunci când tratamentul nu dă rezultate sau dacă boala pare a se înrăutăți, un astfel de test va lămuri tipul de infecție, (de exemplu, bacteriană sau fungică) pentru ca tratamentul să fie schimbat

sinuzita

Tratamentul sinuzitei

În cazul unor forme mai ușoare de sinuzită (de exemplu, în cazurile de sinuzită acută) pacientul poate apela la tratamentele naturiste.

Unul dintre cele mai populare tratamente non-medicamentoase este inhalarea aburilor degajați dintr-un vas cu apă (eventual poți adăuga în apă ulei esențial de eucalipt sau lămâie) care a fost în prealabil pe foc (până la fierbere). De asemenea, un alt tratament eficient în cazurile ușoare de sinuzită constă în masarea sinusurilor afectate cu un amestec de ulei de măsline și 2-3 picături de ulei esențial de mentă sau lavandă.

Un alt truc anti-sinuzită presupune consumul ceaiului de ghimbir sau piper cayenne la care ai adăugat o linguriță de miere (întărește imunitatea). Ele ar trebui incluse în orice dietă sănătoasă.

Tratament medicamentos pentru sinuzită

Atunci când afecțiunea este recurentă sau dacă simptomele par a se agrava, este bine să mergi la doctor pentru diagnostic și ulterior pentru tratament. După o cercetare a istoricului medical, doctorul poate indica tratamentul corect. Personalul medical recomandă, de cele mai multe ori, una dintre soluțiile de mai jos atunci când vine vorba de tratarea sinuzitei:

Sprayuri saline sau cu soluții speciale pentru irigarea nasului (de exemplu, cele cu butesonidă) – pentru a spori eliminare blocajului și reducerea iritației și a durerii
Sprayuri pe bază de corticosteroizi – sunt recomandate mai ales pentru tratarea inflamației. În această categorie intră soluții pe bază de flucatizon, triamcinolon, mometazon și beclometazon.
Medicamente sau corticosteroizi injectabili – sunt recomandate în cazurile severe de sinuzită, mai ales atunci când boala apare ca urmare a existenței polipilor
Medicamente ce reduc din sensibilitatea la aspirină (dacă aceasta este cauza apariției sinuzitei)
Antibiotice – sunt administrate atunci când sinuzita are cauze bacteriene
Injecții anti-alergenice – dacă sinuzita apare ca urmare a unei alergii, s-ar putea să fie nevoie de soluții injectabile

Tratamentele pe bază de steroizi nu sunt însă foarte eficiente în cazul vârstnicilor bolnavi de sinuzită, pentru că ei au o semnătură inflamatorie unică, potrivit reiese din noile studii de specialitate, din medicină.

Medicul va recomanda o terapie care să se potrivească istoricului medical al pacientului, prin administrarea unei forme specifice de tratament. Acesta va fi întocmit în funcție de alte afecțiunile individuale ale fiecărui pacient.

În cazuri foarte rare, doctorul va apela la operație pentru a îndepărta polipii care cauzează problemele sinusale sau pentru a lărgi sinusul (care să permită fluxul nazal normal).

Recuperarea după sinuzită

Majoritatea oamenilor își vor reveni rapid și complet după sinuzită, fără să ia antibiotice, doar prin sulflarea nasului. Uneori, durata recuperării poate fi foarte scurtă, dacă acorzi atenție unor detalii. Iată ce poți face pentru a drena mucusul și a avea astfel o recuperare completă:

Bea multă apă. În general, o hidratare corespunzătoare ajută la fluidificarea mucuslui și eliminarea lui, în mod natural.
Inhalează aburi pentru a scăpa de congestia nazală. Stai mai mult pe lângă cada cu apă caldă. Poți să fierbi apă și să inhalezi aburii, acoperindu-ți capul cu un prosop pentru a inspira din plin aburul. Ceaiul cald și supa de pui ajută. Această procedură are un rol semnificativ în combaterea sinuzitei.
Dormi cu capul înălțat. Dacă durerea este doar pe o parte, dormi pe partea cealaltă. Adesea, asta înseamnă și un somn mai odihnitor
Folosește decongestionant nazal. Acesta este bun pentru o perioadă scurtă de timp, așa că ai grijă să nu-l folosești mai mult de 7 zile, ca să nu dezvolți dependență. De asemenea, frecvent, aceste decongestionante au efecte adverse precum mărirea pulsului, creșterea tensiunii arteriale, așa că discută cu medicul specialist înainte să le iei.
Folosește decongestionant pe bază de apă marină pentru a-ți curăța sinusurile.
Folosește o compresă caldă pe față pentru a calma durerile de sinus. Pe lângă medicamente frecvente, poți recurge și la metoda aceasta pentru a-ți ușura suferința.
Urmează un stil de viață sănătos pentru a scăpa definitiv de sinuzită. Mănâncă fructe și legume proaspete, fă mișcare, evită fumatul și odihnește-te corespunzător.

Prevenirea sinuzitei

Prevenția sinuzitei poate însemna simpla evitare a factorilor de risc (de exemplu, evitarea petrecerii timpului în încăperile în care se fumează) sau evitare alergenilor precum și urmarea unor sfaturi recomandate de doctori:

Evită contactul cu persoanele răcite sau care au infecții respiratorii
Evită factorii declanșatori de alergii (de exemplu, fum de țigară, poluare chimică etc)
Spală-te pe mâini cu apă și săpun, mai ales înainte de masă
Apelează la un umidificator pentru a menține aerul din casă suficient de umed pentru a respira normal
Bea apă și sucuri de fructe pentru a ajuta la fluidizarea mucusului
Ai grijă să ai un consum redus de alcool și cafea, deoarece acestea contribuie la riscul de iritații la nivelul sinusurilor

Sinuzita este o afecțiune ceva mai complicată decât o răceală, care poate afecta un procent semnificativ al populației. Detectarea din timp a simptomelor, tratarea lor cu metode naturiste dacă afecțiunea este incipientă sau apelând la doctor când boala persistă sau se agravează reprezintă două modalități pentru prevenire a apariției complicațiilor și poți reveni la activitățile de zi cu zi.

Sursa foto: Shutterstock, pixabay.com