Melatonina este un hormon esențial pentru funcționarea corectă a organismului uman. Melatonina este responsabilă de somn, care la rândul lui poate contribui foarte mult la dispoziția și la puterea de concentrare din timpul zilei. Cu toate astea, dacă vrei să iei suplimente alimentare trebuie să ții cont de câteva aspecte ca să nu ai de suferit.
Iată care sunt beneficiile, cum se administrează, care sunt sursele și posibilele efecte adverse ale melatoninei:
Beneficiile melatoninei
Rolul suplimentelor de melatonină
Cum se administrează
Cum poți stimula în mod natural producția de melatonină
Surse de melatonină
Posibile efecte adverse
Melatonina este un hormon pe care creierul uman îl produce ca răspuns la apariția întunericului. El ajută la reglarea ritmului circadian normal (ciclu de 24 de ore al proceselor biochimice și fiziologice ). Expunerea la lumină în timpul nopții poate bloca melatonina.
Melatonina, cunoscută și ca „hormonul somnului”, este secretat de glanda pineala, de la nivelul creierului.
Cercetătorii spun că melatonina joacă și alte roluri importante în organism, dincolo de somn. Cu toatea astea, acestea nu sunt înțelese pe deplin. Melatonina ar putea contribui astfel la o stare de bine și la longevitate.
Suplimentele de melatonină pot fi făcute de la animale sau microorganisme, dar cel mai des sunt făcute sintetic. Oamenii apelează la melatonină atunci când suferă de insomnie sau schimbarea fusului orar. Spre deosebire de alte pastile pentru somn, melatonina nu dă dependență sau starea de mahmureală care apare uneori după somnul indus de alte medicamente.
Producția de melatonină scade odată cu avansarea în vârstă.
Beneficiile melatoninei
În ultimii ani, melatonina a fost prezentată ca o rezolvare la toate problemele de somn. De când s-a descoperit această legătură între melatonină și odihnă, viața multor oameni a devenit mai ușoară. Melatonina a venit ca o soluție pentru îmbunătățirea somnului natural.
Principala sarcină a melatoninei în organism este reglarea ciclurilor de noapte și de zi sau a ciclurilor somn-veghe. Întunericul face ca organismul să producă mai multă melatonină, ceea ce anunță organismul să se pregătească de somn. Lumina scade producția de melatonină și anunță organismul să se pregătească să fie treaz.
Cercetătorii au demonstrat până acum că melatonina are următoarele beneficii:
Reduce insomnia – melatonina ar putea asigura o persoană care suferă de insomnie că va adormi și își va continua somnul câteva ore, îmbunătățind astfel calitatea somnului,
Reduce durerea provocată de endometrioză – Administrarea de melatonină timp de 8 săptămâni reduce durerea apărută din cauza endometriozei. De asemenea, atenuează durerea din timpul menstruației și a sexului.
Are efect antioxidant – melatonina ar fi mai puternică decât vitaminele C, E și betacarotenul. Melatonina neutralizează daunele produse de soare pe piele și stimulează receptorii de creștere ai pielii.
Scade tensiunea arterială – luată înainte de somn, melatonina pare să-i ajute pe cei ce suferă de hipertensiune arterială. Ea nu are efect imediat însă.
Încetinește îmbătrânirea – melatonina poate întârzia semnele de îmbătrânire, astfel a căpătat denumirea de „hormonul tinereții” sau „hormonul care ține timpul în loc”.
Reduce tumorile și chisturile – doze mare de melatonină ar putea fi de folos în timpul tratamentului de chimioterapie sau alte tratamente pentru cancer pentru că ar contribui la reducerea dimensiunilor tumorilor.
Reduce anxietatea dinainte și după operație – aceasta apare la aproximativ 80% dintre pacienții care trec prin această experiență. Melatonina este de ajutor în reducerea anxietății înaintea operației, însă nu este clar momentan dacă și după intervenția chirurgicală. Hormonul somnului ar fi la fel de eficient ca tratamentul standard anti-anxietate, în aceste situații.
Ajută persoanele care lucrează în ture de noapte – melatonina poate îmbunătăți calitatea și durata somnului și din timpul zilei.
Previne arsurile solare – aplicarea unui gel cu melatonină pe piele înaintea expunerii la soare ar putea preveni arsurile solare. Aceasta nu va funcționa însă la oricine și depinde de tipul de piele al fiecărei persoane.
Calmează durerile provocate de tulburările articulației temporo-mandibulare – durerile de mandibulă vor fi reduse în cazul acestor pacienți, dacă iau melatonină timp de 4 săptămâni.
Dă o stare de bine – melatonina tinde să dea o stare de liniște și pace.
Nu produce dependență – un risc care există la alte pastile pentru somn.
Ajută persoanele cu niveluri scăzute de trombocite în sânge (trombocitopenie).
Rolul suplimentelor de melatonină
Melatonina este deseori folosită când o persoană este se află în situații precum:
Schimbarea fusului orar – afectează oamenii atunci când călătoresc cu avionul pe mai multe zone orare. Schimbarea fusului orar ar putea să nu dea o stare de bine în general și este posibil să apară tulburări de somn, oboseală în timpul zilei, putere de concentrare afectată și probleme digestive.
Studiile pe călători au arătat că melatonina poate fi mai bună decât un placebo (o substanță inactivă) în reducerea simptomelor generale ale decalajului fusului orar după zboruri. De asemenea, melatonina ajută la îmbunătățirea calității somnului.
Tulburări de ritm circadian – sunt persoanele care nu pot să adoarmă la orele obișnuite și să se trezească dimineața. De obicei, au dificultăți în a dormi înainte de 2 noaptea și ar prefera să se trezească după 10 dimineața.
Melatonina i-ar putea ajuta să adoarmă mai repede, cu aproximativ 22 de minute mai repede, să se odihnească mai profund și să fie mai activi în timpul zilei.
Tratarea depresiilor sezoniere – rolul său calmant și liniștitor poate reprezenta un ajutor în tratarea depresiilor sezoniere.
Ameliorarea durerilor de cap și a migrenelor.
Tratarea anumitor tulburări de somn în rândul copiilor – copiii cu dermatită atopică, astm, deficiență de atenție (ADHD) sau tulburări din spectrul autist ar putea avea probleme cu somnul. Uneori, medicii pot recomanda administrarea de suplimente de melatonină pentru un somn mai lung și mai odihnitor. Cu toate astea, e indicată administrarea melatoninei doar dacă s-au încercat și alte tehnici pentru a adormi mai rapid și acestea nu au funcționat. Astfel că decizia de aplicare a tratamentului cu melatonină la copii trebuie să o ia medicul pediatru.
Cum se administrează melatonina
Melatonina se ia cu o oră sau două (ideal) înainte de culcare. Doza nu trebuie să fie mare, indicat ar fi între 1 și 3 miligrame.
Dacă iei melatonină pentru schimbarea fusului orar, începe tratamentul cu câteva zile înaintea deplasării.
Pentru ca pastila să fie cât mai eficientă, e bine să eviți să ai vreo lumină aprinsă atunci când dormi.
Cum poți stimula în mod natural producția de melatonină
Sunt câteva aspecte de care poți ține cont pentru a stimula producția naturală de melatonină:
- Nu te uita la niciun dispozitiv cu lumină cu o oră înainte de somn
- Stai la soare dimineața
- Ține dormitorul fără nicio sursă de lumină
- Mănâncă alimente bogate în melatonină
- Fă o baie caldă înainte de culcare
- Bea apă în loc de cafea. Cafeaua interferează cu producția de melatonină
- Meditează
- Apucă-te de exerciții fizice
- Nu te stresa seara
- Miroase lavandă – aceasta ar avea un rol în producția de melatonină.
Surse de melatonină
Melatonina poate fi obținută dacă mănânci anumite alimente, precum: nuci, semințe de muștar, porumb, orez, fulgi de ovăz, ghimbir, alune, sparanghel, roșii, mentă proaspătă, ceai negru, broccoli, rodie, căpșuni, măsline negre sau verzi, castravete, semințe de floarea soarelui, struguri roșii, vin.
Posibile efecte adverse
Melatonina nu are efecte adverse dacă este administrată într-o doză adecvată și nu este consumată timp îndelungat. Este recomandată întotdeauna o cantitate cât mai mică, care să nu depășească 3 mg pe seară, ideal chiar 1 mg.
O doză prea mare de melatonină poate deranja ritmul și procesul natural al organismului.
În cazul copiilor, melatonina poate afecta pubertatea, poate întrerupe ciclul menstrual și poate împiedica dezvoltarea hormonală normală.
Excesul de melatonina poate induce, de asemenea, hipotermie, pentru că temperatura corpului reduce timpul eliberării melatoninei și stimulează producția în exces a hormonului prolactină, care poate provoca probleme hormonale și chiar de rinichi și probleme hepatice la bărbați.
Efecte adverse imediate pot fi:
- durere de cap
- amețeală
- greață
- irascibilitate
- tremur
- anxietate ușoară
- crampe abdominale
- hipotensiune (scăderea tensiunii arteriale)
De asemenea, nu e indicat să conduci în următoarele 5 ore după ce ai luat suplimente de melatonină.
Nu lua melatonină dacă suferi de o boală autoimună.
Suplimentele de melatonină ar putea interacționa cu medicamente precum: anticoagulantele (inclusiv suplimentele alimentare cu acest rol), anticonvulsivante, pastile pentru tensiunea arterială, deprimante ale SNC (somnifere), pastile pentru diabet, anticoncepționale, medicamente precum diazepam, Fluvoxamine și imunosupresoare.
Foto: Pixabay
