Hepatita reprezintă, la nivel etimologic, o afecțiune a ficatului (“hepa” înseamnă “ficat” iar “ita” înseamnă “inflamație”). Hepatita B, în special, este cauzată de infecție cu virusul hepatitei B (HBV). În cele mai multe cazuri recuperarea permanentă este posibilă atât timp cât te adresezi medicului de la primele simptome. Potrivit datelor oficiale, 257 milioane de oameni trăiesc cu o formă cronică a hepatitei B și doar 10,5% dintre bolnavi știu că au hepatită B. Din fericire, hepatita B poate fi prevenită prin vaccinare.
Care sunt principalele surse de infecție?
Cum se transmite hepatita B?
Cum evoluează hepatita B?
Care sunt stadiile de evoluție ale hepatitei B?
Care sunt simptomele hepatitei B?
Cand se cronicizează hepatita B?
Cum se diagnostichează hepatita B?
Cum se tratează hepatita B?
În ce constă dieta unui bolnav de hepatită B?
Profilaxia hepatitei B
Care sunt principalele surse de infecție?
Hepatita B poate fi transmisă pe mai multe căi:
- Folosirea unor ace contaminate – în această categorie intră acele de acupunctură, tatuaje sau piercing. Similar, folosirea aceleiași seringi în cazul mai multor persoane poate crește riscul de transmitere al virusului hepatitei B
- Sex neprotejat – dacă faci sex neprotejat cu o persoană infectată există șanse mari să iei boala. Dacă știi că partenerul are hepatita B, fă-ți vaccinului sau apelează la prezervativ
- Transmiterea de la mamă la făt – în cele mai multe cazuri, hepatita B se transmite în acest mod. Chiar și în cazurile de naștere prin cezariană boala este transmisă. Pentru a preveni transmiterea, este bine ca viitoarea mamă să facă un test de depistare a bolii încă din sarcină iar dacă rezultatul este pozitiv, noul-născut trebuie să facă vaccinul imediat după naștere (a doua doză a vaccinului se face după două luni iar a treia la șase luni de la naștere). Copilul trebuie testat pentru hepatita B până la 18 luni
- Intrarea în contact cu persoane infectate – dacă intri în contact cu sângele sau alte fluide eliberate de corpul unui bolnav există un risc mare de infectare. Virusul se poate lua chiar și prin sărut dacă persoana infectată are o rană în gură. Virusul supraviețuiește mult timp și în afara organismului motiv pentru care nu este recomandat să împarți periuța de dinți, prosopul, lama de ras, truse de machiaj sau alte obiecte de uz zilnic cu o persoană bolnavă
- Transplant de sânge sau organe – acest lucru are loc foarte rar, deoarece sângele și organele sunt verificate în mod amănunțit înainte de a fi donate
- În spital – uneori, virusul hepatic se transmite chiar și în spital, fie de la un pacient la altul, fie de la pacienți la doctori sau asistente. De asemenea, virusul poate fi transmis în timpul unor intervenții chirurgicale, stomatologice, colonoscopii etc. Vaccinarea, purtarea mănușilor și igiena mâinilor poate preveni acest lucru
Cum se transmite hepatita B?
Hepatita B se transmite prin sânge și alte fluide ale corpului (de exemplu, salivă), contact sexual neprotejat, de la mamă la făt în timpul sarcinii și după naștere, în momentul alăptării, folosirea în comun a acelor, seringilor și a altor obiecte (de exemplu, aparat de ras, forfecuță).
Este bine de știut că virusul nu se transmite prin îmbrățișare sau strângere de mână, apă, mâncare, strănut sau tuse.
Cum evoluează hepatita B?
Hepatita evoluează de la varianta acută la cea cronică. Hepatita B acută este de scurtă durată (simptomele apar după 6-12 săptămâni iar boala durează până la 6 luni). De cele mai multe ori, sistemul imunitar elimină virusul din organism, iar recuperarea durează câteva luni.
Hepatita B cronică (afectează 10% dintre persoanele cu hepatită) durează mai mult de șase luni (uneori întreaga viață) iar sistemul imunitar nu o poate îndepărta. Hepatita cronică crește riscul de ciroză și cancer de ficat.
Care sunt stadiile de evoluție ale hepatitei B?
După pătrunderea virusului hepatitei B în organism, acesta se îndreaptă spre celulele ficatului (hepatocite).
Ficatul detectează infecția și produce și mai multe enzime, fapt care duce la apariția bolii.
La început, hepatita este acută (inflamație pe termen scurt) iar persoanele infectate elimină virusul în cel mult șase luni. Vestea bună este că după eliminarea virusului, corpul produce anticorpi specifici hepatitei B, astfel că o viitoare infectare devine imposibilă.
Atunci când hepatita B nu este eliminată într-un interval de șase luni, putem vorbi de hepatită B cronică, afecțiunea crescând riscul de complicații.
Mai jos sunt principalele stadii de evoluție ale infecției cu hepatita B:
- Faza de imunotoleranță – virusul hepatic B se multiplică dar inflamația este slabă. Dacă realizezi analize, doctorul îți va spune că enzimele ficatului au valori normale (ADN viral > 1 milion IU/ml, Ag-HBe pozitiv, fibroză minimă, inflamație minimă a ficatului)
- Faza imunoactivă – virusul hepatic B produce inflamații. Analizele arată un nivel crescut al enzimelor ficatului (ALT crescut), ADN viral > 20,000 IU/ml, Ag-Hbe pozitiv, fibroză moderată, inflamație moderată a ficatului
- Faza cronică inactivă – inflamația este minimă, nivelul fibrozei depinzând de gradul în care ficatul a fost afectat în fazele anterioare. Aproximativ 65-80% dintre persoanele cu hepatita B cronică rămân la faza inactivă. Analizele arată un nivel normal al enzimelor ficatului (ALT normale), ADN viral > 2,000 IU/ ml, Ag-Hbe negativ, fibroză moderată sau severă a ficatului, inflamație moderată sau severă
- Faza de reactivare imună Ag-Hbe negativă – virusul hepatic B este foarte activ iar inflamația ficatului este moderată sau severă. Analizele indică un nivel ridicat al enzimelor ficatului (ALT mărit), ADN viral > 2,000 IU/ ml, Ag-Hbe negativ, inflamație moderată sau severă a ficatului, fibroză moderată sau severă
Care sunt simptomele hepatitei B?
Simptomele hepatitei B pot varia de la o persoană la alta, însă de regulă includ:
- febră
- oboseală
- dureri abdominale
- amețeli
- pierderea poftei de mâncare
- colorarea pielii și a irisului în galben
- urină închisă la culoare
- dureri articulare
În cazul copiilor simptomele apar rar iar unele persoanele le resimt abia în stadiile avansate ale bolii.
Cand se cronicizează hepatita B?
Cronicizarea hepatitei B depinde mult de vârsta pacientului în momentul infectării. Dacă boala este transmisă de la mamă la făt, există 90% șanse ca hepatita B să devină cronică.
Copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 5 ani au un risc de 20-50% de cronicizare iar riscul în cazul adulților ajunge la 5%.
Complicațiile asociate bolii (cancer de ficat sau ciroză) depind mult de sistemul imunitar al fiecărui pacient.
Fumatul, consumul de alcool, supraponderabilitatea, prezența altor forme de hepatită, vârsta înaintată și prezența virusului HIV cresc riscul de apariție a cirozei sau a cancerului hepatic.
Cum se diagnostichează hepatita B?
Doctorul va realiza un examen fizic pentru a vedea dacă există semne ale inflamației ficatului (de exemplu, îngălbenirea pielii sau dureri abdominale) după care va recomanda o serie de teste pentru a pune diagnosticul:
- Teste de sânge – pentru a detecta prezența virusului hepatitei B și pentru a vedea dacă ești (sau nu) imun la boală
- Ecografie – este o formă specială numită elastografie tranzientă și arată gradul de inflamație a ficatului
- Biopsie a ficatului – doctorul va introduce un ac minuscul sub piele până la ficat pentru a îndepărta o porțiune. Testul va arătat cât de afectat este ficatul
Cum se tratează hepatita B?
Tratamentul hepatitei B diferă mult în funcție de stadiul bolii și de cât de repede te prezinți la doctor după infectare. Mai jos sunt principalele forme de tratare a hepatitei B.
Tratament pentru a preveni infectarea după expunerea la virus
Dacă știi că ai fost expus la virusul hepatitei B și nu știi dacă ai fost vaccinat anterior, mergi urgent la doctor. O injecție cu imunoglobulină în cel mult 12 ore de la expunerea la virus poate preveni îmbolnăvirea. De asemenea, alături de imunoglobulină este bine să faci și vaccinului împotriva virusului hepatitei B.
Tratament pentru hepatită B acută
Dacă doctorul pune diagnosticul de hepatită acută s-ar putea să nu fie nevoie de tratament special. Medicul va recomanda odihnă, o dietă sănătoasă și echilibrată precum și consumul de lichide pentru a susține funcțiile sistemului imunitar. În cazurile grave (rar) sunt recomandate antivirale și internarea în spital.
Tratament pentru hepatită B cronică
Majoritatea persoanelor diagnosticate cu hepatită B cronică trebuie să urmeze tratamentul pentru tot restul vieții. Urmarea indicațiilor medicului reduce riscul de complicații ale ficatului precum și de infectare a altor persoane. Tratamentul hepatitei B cronice poate include:
- Medicamente antivirale – sunt recomandate mai ales entecavir, tenofovir, lamivudină, adefovir și telbivudină. Luptă împotriva virusului și încetinesc efectele nocive asupra ficatului. De cele mai multe ori sunt luare sub formă orală
- Injecții cu interferon – de exemplu, interferonul alfa-2b, unul dintre cele mai populare în lupta cu hepatita B, este o variantă pregătită în laborator a unei substanțe produse natural de organism. Este administrat mai ales tinerilor sau femeilor care vor să devină însărcinate în următorii ani. Interferonii nu trebuie luați în sarcină iar efectele secundare includ stare de greață și vărsături, probleme respiratorii și depresie
- Transplant de ficat – dacă doctorul spune că ficatul este afectat iremediabil, transplantul poate fi o opțiune. În timpul operației, chirurgul îndepărtează ficatul bolnav și îl înlocuiește cu unul sănătos. De cele mai multe ori, ficatul provine de la persoane decedate însă există cazuri în care unele persoane donează o mică porțiune din ficatul lor
În ce constă dieta unui bolnav de hepatită B?
Dieta unui bolnav de hepatită B trebuie să fie una echilibrată și sănătoasă. Mai jos sunt câteva sfaturi în acest sens:
- Consumă carbohidrați integrali și redu consumul de carbohidrați cu zaharuri – consumă orez brun, ovăz, quinoa și orz și redu consum de orez alb, cartofi, paste, sirop de agave, concentrat de fructe, sirop de fructoză, melasă și sirop de arțar
- Consumă fructe și legume – lasă dulciurile din comerț și consumă fructe. Deși conțin fructoză, un zahăr, au și fibre și substanțe nutritive, iar ficatul le procesează încet. Similar în cazul legumelor (varză, roșii, castraveți, ardei, dovlecel, broccoli, cartofi dulci etc)
- Consumă proteine – acestea sunt esențiale pentru a ajuta la refacerea ficatului bolnav. Mănâncă alimente diverse precum carne slabă, pește, fasole, ouă, nuci și semințe, lapte, brânză și iaurt
- Redu consumul de grăsimi saturate și trans și introdu în dieta zilnică alimente bogate în grăsimi nesaturate (sănătoase) – grăsimile saturate se găsesc în produsele semipreparate din carne, dar și în carnea de vită, porc, pielea de pui, unt, lapte integral, smântână și slănină. Grăsimile trans se găsesc mai ales în margarină și produsele care o conțin. Prin comparație, grăsimile sănătoase se găsesc în pește (somon, ton, macrou), avocado, ulei de măsline, nuci și semințe
- Evită produsele fast food – acestea adaugă multe calorii fără a avea beneficii nutriționale
- Ai grijă la porții – porțiile prea mari cresc riscul de consum caloric mare și de supraponderabilitate (un factor în bolile de ficat)
- Ai grijă cum gătești carnea, în special fructele de mare – gătite așa cum trebuie, fructele de mare îți oferă numai beneficii, însă dacă nu sunt gătite corespunzător, există un risc mare de infecție cu Vibrio vulnificus, o bacterie periculoasă pentru persoanele care au hepatită B
- Evită ciupercile din pădure – dacă nu ai experiență să le recunoști pe cele comestibile, alegerea unei ciuperci toxice poate distruge ficatul. Pentru a evita acest lucru, alege ciuperci doar din surse autorizate
- Bea cafea – consumul de cafea este asociate unui risc mai mic de fibroză de ficat, o încetinire a hepatitei B și un risc mai mic de ciroză și cancer de ficat
Cum poate fi prevenită hepatita B?
Cea mai sigură metodă de a preveni infecția cu virusul hepatitei B este să te vaccinezi în mod preventiv. De asemenea, mai jos poți vedea o serie de măsuri de a evita infectarea:
- Spală-te des pe mâini, după toaletă, înainte de a pregăti mâncarea și înainte de a lua masa
- Spală bine vasele și tacâmurile după ce ai mâncat
- Fii informat – dacă partenerul de viață are hepatită B este bine să știi acest lucru și să faceți sex protejat
- Evită folosirea unor obiecte pe care le folosește un apropiat care este bolnav (periuță de dinți, prosop, aparat de ras)
- Dacă vrei să îți faci un tatuaj sau să îți pui piercing caută un salon autorizat și roagă-i pe cei de acolo să curețe echipamentele
- Dacă călătorești în zone în care hepatita B este virală fă-ți vaccinul înainte de vacanță
Profilaxia hepatitei B în cazul nașterii de către o mamă purtătoare de virusul hepatic B
Dacă viitoarea mamă are hepatita B, doctorul va face anumite teste pentru a vedea nivelul virusului hepatic B din sânge.
Dacă există un nivel ridicat al virusului, fătul nu va fi infectat prin placentă, ci infectarea are loc de obicei la nașterea.
Dacă este imunizat imediat după naștere, apoi încă de două ori (la două respectiv șase luni) există șanse mai mici de a dezvolta boala.
Dacă nivelul virusului hepatic este într-o concentrație foarte mare (și ar putea exista riscul de transmitere prin placentă), doctorul va recomanda viitoarei mame un tratament medicamentos în ultimele 8-12 săptămâni de sarcină și în primele 12 săptămâni după naștere.
Hepatita B nu este o problemă gravă, mai ales dacă este detectată din timp și tratată corespunzător. Cum doar 10% dintre persoanele afectate se prezintă la medic, este bine să știi că ai această opțiune dacă vrei să eviți complicarea problemelor de ficat și apariția cirozei sau a cancerului de ficat.
Sursa foto: Pexels
