Schimbarea anotimpului, cu toate modificările de temperatură, presiune atmosferică, și cantitate de lumină, pot influența în mod negativ organismul, tocmai de aceea auzim adesea sintagma de „astenie de primăvară” sau „astenie de toamnă”. Este momentul propice pentru apariția asteniei, o afecțiune ce poate fi descrisă prin termeni precum „lipsă de vlagă” sau „tristețe”.
Ce este astenia
Tipuri de astenie
Care sunt cauzele asteniei
Cum se stabilește diagnosticul de astenie
Soluții pentru astenie
Ce este astenia
Astenia este un termen utilizat de comunitatea medicală pentru a se referi la slăbiciunea organismului. Este o afecțiune psihopatologică manifestată prin pierderi extreme de forţă. Această afecțiune poate duce la tulburări de somn, oboseală, tristeţe sau lipsă de energie, precum și prin hiperestezie – o sensibilitate extremă a pielii.
Astenia poate fi limitată la o singură parte a corpului sau poate afecta organismul în ansamblu.
Această condiție poate determina persoanele afectate să nu poată efectua sau termina sarcini, indiferent de natura lor. Activitătile pot fi pornite fără probleme, dar din cauza unei reduceri sau a unei pierderi a puterii, acestea pot fi dificil de completat. Este posibil, însă, ca o boală de bază sau altă afecțiune medicală să poată duce la o reducere a forței musculare, cum ar fi distrofia musculară.
Tipuri de astenie
Există mai multe forme și clasificări ale asteniei. Ea se poate împărți în următoarele tipuri:
- Astenia fizică – descrisă printr-o senzație de slăbiciune la nivelul mușchilor, dureri de cap, o stare generală de oboseală, căderea părului, probleme cu somnul și probleme de greutate.
- Astenia intelectuală – presupune dificultatea de a derula sau a completa sarcini intelectuale și include tulburări de concentrare. Această formă este asociată persoanelor cu stres mental, fizic și intelectual crescut. Și, de asemenea, este asociată celor a căror activitate necesită o atenție sporită, suprasolicitare emotională sau care au un program de lucru prelungit, care incalcă ritmurile biologice. Anxietatea pe termen lung și depresia uşoară sunt de asemenea legate de factorii de risc.
- Astenia psihologică – se asociază cu o depresie pronunțată, stări de spirit volatile și cu o stare de iritabilitate inexplicabilă, dintr-o perspectivă obiectivă, precum și încapacitatea de a controla propriile emoții. Cei ce riscă o astfel de astenie sunt cei aflați sub presiune psihologică, ce pot fi influențați cu ușurință de schimbările anotimpului.
- Astenia sexuală – se explică printr-o scădere drastică a apetitului sexual. Stresul psihic și emoțional, schimbările hormonale, recuperarea de la operații complexe, schimbarea fusului orar și nerespectarea regimului de odihnă și de lucru sunt factori de risc ce pot agrava starea.
Care sunt cauzele asteniei
Cea mai întâlnită cauză a asteniei, în special la oamenii fără afecțiuni cronice, este schimbarea anotimpului. Acesta poate produce o modificare hormonală la nivelul organismului, odata cu schimbarea nivelului de lumină, dar și a temperaturii și presiunii atmosferice.
Chiar și o alimentație precară, în timpul schimbărilor sezoniere, poate favoriza astenia.
Stilul de viată sedentar reprezintă de asemenea o cauză frecventă pentru apariţia asteniei. Un astfel de obicei are ca rezultat pierderea masei musculare; fibrele musculare sunt în schimb înlocuite cu grăsimi, care fac mușchiul să fie mai flasc.
Imbătrânirea sau avansarea în varstă poate fi, de asemenea, considerată una dintre cauzele asteniei. Cu procesul obișnuit de imbătranire, mușchii corpului slăbesc și redau senzația de slăbiciune.
Sarcina poate fi o altă cauză a asteniei. În timpul și după faza de sarcină, se inregistrează o creștere a nivelurilor de steroizi din sânge, asociată cu anemie, ceea ce duce adesea la slăbiciune musculară, la pierderea energiei și rezistenței fizice.
Cum se stabilește diagnosticul de astenie
Dacă oricare dintre simptomele de mai sus persistă neașteptat de mult, ia în considerare variantă unei vizite la doctor. Mai ales dacă:
- slăbiciunea persistă
- starea de tristețe persistă, ba chiar se transformă în depresie
- scade capacitatea de concentrare pe termen lung
- iei în calcul consumul unor suplimente de vitamine
- există și alte simptome
Medicul poate decide dacă este vorba de astenie sau de altă afecțiune, cu ajutorul unei proceduri simple:
- Testele de sânge pot detecta orice nivel crescut de anumiți anticorpi care declanşează tulburarea.
- Unele teste pot fi necesare pentru a diagnostica astenia corect și a nu o confunda cu alte boli; testele pot include glucoză, teste funcționale hepatice, calciu seric etc.
- Testele creatininei pentru studiul funcției renale pot ajuta la diagnosticarea asteniei.
Soluții pentru astenie
Există câteva recomandări la îndemână pe care le poți implementa, pentru a ameliora simptomele asteniei:
- Plănuiește-ți o alimentație bogată în triptofan, un aminoacid găsit în anumite alimente și care acţionează ca un precursor de serotonină, facilitând buna dispoziție. Se regăsește în peşte, curcan, pui, lapte, creveți, ouă, banane, alune sau curmale.
- Completează-ți alimentația cu semințe de dovleac, cereale integrale, nuci, ciocolată neagră, ceai verde, pepene, sfeclă roșie, spanac și coacăze. Toate acestea au un efect benefic asupra organismului.
- La nevoie, poți include și suplimente pe bază de polen, drojdie de bere sau guarana, ginseng sau ghimbir.
- Hidratează-te. Suntem 70% apa și e important să menții proporția, pentru buna funcționare a organismului.
- Ieși cât mai des în aer liber, pentru o adaptare graduală și mai ușoară cu anotimpul în schimbare.
- Fă cât mai multe exerciții fizice și dormi cel puțin 7 ore pe noapte.
Sperăm că aceste informații te vor ajuta în viață ta de zi cu zi şi pe viitor vei avea parte de cât mai puține stări neplăcute și vei combate cu succes astenia.
Sursa foto: Shutterstock
