Anemia reprezintă o afecțiune a sângelui, manifestată prin scăderea cantității și a calității globulelor roșii și a hemoglobinei. Globulele roșii sunt responsabile cu transportul oxigenului la țesuturi, organe și sisteme, astfel că orice anomalie duce la o cantitate insuficientă de sânge cu oxigen care ajunge în tot corpul.
Ce este hemoglobina?
De câte tipuri este anemia?
Care sunt cauzele anemiei?
Care sunt simptomele anemiei?
Cum este diagnosticată anemia?
Cum este tratată anemia?
Cum poate fi prevenită anemia?
Ce este hemoglobina și care sunt valorile normale?
În cazul bolnavilor de anemie, hemoglobina (proteina din globulele roșii care înlesnește transportul oxigenului) are valori mai mici decât cele normale (în mod popular, se spune că ai “hemoglobina mică”).
Care este nivelul normal al hemoglobinei?
Nivelul hemoglobinei variază între sexe, dar și între vârste. Astfel, pentru femeile care nu sunt însărcinate, un nivel normal înseamnă peste 12,0 g/dl de sânge, în timp ce pentru un bărbat normalitatea înseamnă mai mult de 13,5 g/dl de sânge. Atunci când hemoglobina este prea mică, crește riscul de anemie. Mai jos sunt principalele forme de anemie alături de valorile hemoglobinei.
Femei care nu sunt însărcinate:
- Anemie ușoară (110-119 g/dl)
- Anemie moderată (80-109 g/dl)
- Anemie severă (mai puțin de 80 g/dl)
Femei care sunt însărcinate:
- Anemie ușoară (100-109 g/dl)
- Anemie moderată (70-99 g/dl)
- Anemie severă (mai puțin de 70 g/dl)
Bărbați de peste 15 ani:
- Anemie ușoară (110-129 g/dl)
- Anemie moderată (80-109 g/dl)
- Anemie severă (mai puțin de 80 g/dl)
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 59 luni:
- Anemie ușoară (100-109 g/dl)
- Anemie moderată (70-99 g/dl)
- Anemie severă (mai puțin de 70 g/dl)
Copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani:
- Anemie ușoară (110-114 g/dl)
- Anemie moderată (80-109 g/dl)
- Anemie severă (mai puțin de 80 g/dl)
Copii cu vârsta cuprinsă între 12 și 14 ani:
- Anemie ușoară (110-119 g/dl)
- Anemie moderată (80-109 g/dl)
- Anemie severă (mai puțin de 80 g/dl)
De câte tipuri este anemia?
În funcție de cauza care stă la baza apariției bolii, anemia este de mai multe tipuri:
- Anemie feriprivă – apare ca urmare a unei deficiențe de fier. Măduva spinării întâmpină dificultăți în sinteza globulelor roșii (hematii)
- Anemie megaloblastică – apare din cauza unui deficit de vitamine (mai ales, vitamina B12 și acid folic)
- Anemie a tiroidei – apare în cazul unei anomalii a funcționării glandei tiroide
- Anemie hemolitică – este cauzată de o degenerare prematură a globulelor roșii
- Anemie mieloftizică – apare ca un simptom al leucemiei sau cancerului de măduvă osoasă
- Anemie aplastică – apare ca urmare a atrofierii măduvei roșii osoase. Boala afectează hematopoieza (formarea sângelui la nivelul măduvei osoase) și apare ca urmare a unui deficit de trombocite, globule albe și roșii
- Anemie cronică – apare ca un simptom al inhibării producției hormonului glicoproteic EPO (eritropoietina) sau din cauza unor defecte structurale congenitale apărute la nivelul globulelor roșii
- Anemie sideroblastică – este cauzată de incapacitatea organismului de a fixa fierul sau de a-l folosi pentru a produce hemoglobina
- Talasemie – reprezintă o formă gravă de anemie transmisă în mod ereditar. Este cauzată de prezența hemoglobinei fetale în sânge
Care sunt cauzele anemiei?
Pe lângă cauzele menționate mai sus, anemia poate apărea și pe fondul unor factori externi sau interni, așa cum sunt:
- Sângerări – pot duce la anemie indiferent de cauză (menstruație, ulcer sau leziuni)
- Existența unei boli cronice
- Afecțiuni renale – orice problemă a aparatului excretor poate provoca anemi,e deoarece rinichii au rol în formarea globulelor roșii la nivelul măduvei
- Sarcina – retenția de apă din timpul sarcinii este un factor important care poate duce la anemie; excesul de fluide duce la diluarea hematiilor din sânge
- Alimentația deficitară – vitaminele și mineralele sunt esențiale în formarea globulelor roșii, iar deficitul lor poate declanșa anemia. Mai mult, consumul excesiv de alcool este asociat unei absorbții mai slabe a vitaminelor și mineralelor în sânge
- Unele afecțiuni ale ficatului, artrita, boli ereditare, cancer sau unele infecții grave sunt asociate unui risc mai mare de anemie
- Deficitul enzimatic
Care sunt simptomele anemiei?
Principalele simptome asociate anemiei includ:
- Oboseală
- Probleme de concentrare
- Amețeală
- Probleme de vedere
- Frisoane
- Constipație
- Pierderea în greutate
- Paloarea pielii
Odată cu agravarea bolii, simptomele se complică, anemia manifestându-se prin:
- Leșin
- Scaun cu sânge
- Mărirea splinei și durere resimțită în jurul său
- Dureri în piept care apar din cauza insuficienței de oxigen
- Îngălbenirea pielii
- Rar, atac de cord
Cum este diagnosticată anemia?
Cum anemia poate avea la bază mai multe cauze, pentru a încerca să îi descopere originea și pentru a pune un diagnostic doctorul va realiza o investigație amănunțită. Mai jos sunt principalele analize medicale care sunt recomandate dacă ești suspect de anemie:
- Anamneză și examinarea fizică – primul lucru pe care îl va face medicul este să observe prezența simptomelor fizice asociate anemiei (probleme de vedere, paloare, decolorarea pielii etc). De asemenea, doctorul îți va cere detalii cu privire la istoricul afecțiunilor familiei pentru a exclude cauzele genetice
- Hemoleucograma – constă în prelevarea unei mostre de sânge pentru a determina numărul leucocitelor, al globulelor roșii (precum și procentul lor și media volumului), al trombocitelor, precum și cantitatea de hemoglobină, volumul său și concentrația medie. Mostra de sânge se ia din deget sau braț în cazul adulților și al copiilor și din călcâi în cazul bebelușilor
- Sideremia – măsoară cantitatea de fier din sânge și stabilește dacă metabolizarea fierului în organism are loc în mod normal. Analiza poate descoperi prezența anemiei hemolitice, feriprive sau a talasemiei. În mod normal nivelul fierului din sânge trebuie să fie cuprins în următoarele limite: 40-150 mcg.dL sau 7,2-26,8 mcmol/L în cazul femeilor, 50-175 mcg/dL sau 8,9-31,3 mcmol/L în cazul bărbaților și 50-120 mcg/dL sau 9-21,5 mcmol/L la copii. În vederea realizării acestei analize trebuie să știi că se face dimineața (nivelul fierului variază de-a lungul zilei), nu trebuie să iei suplimente cu fier cu cel puțin 12 ore înainte de a fi testat și vitamina B12 cu cel puțin 48 ore înainte de analiză. De asemenea, este bine de știut că transfuziile de sânge (realizate în ultimele 4 luni) influențează rezultatul analizei dar și că unele suplimente sau medicamente (anticoncepționalele, aspirina și alte medicamente pe bază de estrogen) pot duce la un rezultat eronat. În fine, lipsa unui somn odihnitor poate duce la fluctuații mari a nivelului fierului din sânge, motiv pentru care trebuie să fii odihnit când îți faci analiza
- Feritina – analiza măsoară nivelul feritinei serice (stocate de organism sub formă de rezervă). Testul detectează atât o deficiență, cât și un exces al fierului în sânge. Un nivel ridicat indică inflamații grave, afecțiuni hepatice sau autoimune, infecții cronice sau chiar unele forme de cancer. Un nivel prea mic al feritinei serice se realizează doar alături de sideremie și de testul TIBC (care măsoară capacitatea de legare a fierului)
- Test pentru detectarea deficitului de vitamina B12 (ciancobalamină) – această vitamină ajută la dezvoltarea eritrocitelor, iar o deficiență poate duce la o maturare anormală sau o slabă dezvoltare. Rezultatele testului pot arăta inclusiv dacă există megaloblaste (globule roșii cu nucleu supradimensionat). De cele mai multe ori, deficiența de vitamina B12 apare ca urmare a unei diete deficitare, a unei deficiențe a transcobalaminei (o proteină esențială pentru transportul vitaminei B12 la țesuturi), unele afecțiuni ale intestinului subțire, precum și intervențiile chirurgicale realizate la nivelul stomacului
- Folatul seric – reprezintă un compus al acidului folic, iar analiza se realizează pe stomacul gol. Proba se recoltează fără anticoagulant și se separă prin centrifugare. Este nevoie de minim 1 ml ser pentru a determina nivelul folaților. În cazurile de hemoliză (atunci când globulele roșii sunt distruse și ajung în plasmă), proba este respinsă și va mai fi nevoie de o recoltare
- Coprocultura – înseamnă analiza fecalelor pentru a detecta prezența sângelui dar și pentru a descoperi dacă există infecții grave
Cum este tratată anemia?
Tratamentul anemiei depinde mult de cauză. De exemplu, dacă anemia a apărut ca urmare a unei infecții, tratamentul, cel puțin în prima fază, va consta în administrarea de antibiotice pentru a combate infecția.
Similar, dacă anemia a apărut pe fondul unui ulcer, va fi nevoie să iei medicamente pentru vindecarea ulcerului.
De asemenea, dacă doctorul va descoperi că anemia apare pe fondul consumului de medicamente, tratamentul ar trebui întrerupt sau schimbat sub stricta supraveghere a medicului care l-a recomandat.
Dacă ai o afecțiune a măduvei osoase sau dacă urmezi tratament cu chimioterapie (care afectează măduva osoasă), doctorul va recomanda epoetin alfa, un medicament special pentru stimularea producției de globule roșii la nivelul măduvei.
Dacă a apărut din cauza unei deficiențe vitaminice, doctorul îți va recomanda suplimente cu acid folic, vitamina B12 sau fier – intravenoase sau orale.
Uneori este nevoie de transfuzii de sânge, terapie cu oxigen sau intervenții chirurgicale pentru a preveni sângerările (atunci când boala apare ca un simptom al unei pierderi masive de sânge). Se recomandă mai ales în cazuri de accidente grave sau cancer la colon (această formă a bolii crește riscul de sângerare).
Cum poate fi prevenită anemia?
În general, o dietă sănătoasă și echilibrată te ajută să previi apariția sau reapariția anemiei. Introducerea în dietă a unor alimente bogate în nutrienți (carne roșie, legume verzi, sfeclă, fasole, avocado, nuci, cereale integrale, lactate, ouă, mere, citrice) este indicată.
Femeile în special au nevoie de alimente bogate în fier pentru a compensa pierderile din timpul menstruației, al sarcinii și al alăptării. Fierul se găsește în cantități mari în carnea roșie, ficat de pui sau vită, carne de curcan, spanac, broccoli, varză kale, fructe de mare, linte, fasole, nuci și semințe, cereale, quinoa, fructe deshidratate, tofu.
De asemenea, dieta persoanei anemice ar trebui să includă:
- Folat – prezent în carnea de vită, fasole, linte, fructe uscate
- Vitamina B12 – lapte, cereale, produse din soia
- Vitamina C – alimente precum citricele, ardeiul gras, roșiile, pepenii, fructele de pădure. Vitamina C ajută la absorbția fierului în sânge
În fine, pentru a nu bloca efectul medicației și al alimentelor benefice este bine să eviți alimente precum:
- Iaurt (în special combinarea calciului cu fierul)
- ceai
- cafea
- cereale integrale
- porumb
- grepfrut
- paste
- alimente bogate în acid fitic (de exemplu, orez brun și cereale integrale)
- alimente cu acid oxalic (arahide, pătrunjel, ciocolată)
Anemia afectează peste un miliard de oameni. Dacă observi prezența simptomelor iar schimbările alimentare nu par a îmbunătăți situația, este bine să te adresezi medicului pentru a realiza investigații și pentru a-ți propune un tratament. Cu cât detectezi boala mai devreme, cu atât există șanse mai puține de complicații și o probabilitate mare de a reveni repede la activitățile de zi cu zi.
Sursa foto: Shutterstock
