Etimologic vorbind, kinetoterapia înseamnă terapie prin mișcare (“kinesis” înseamnă mișcare în limba greacă), cu alte cuvinte, punerea în practică a unor exerciții fizice specifice pentru refacerea corpului. În general, kinetoterapia este recomandată în procesul de recuperare, fie după o traumă (pentru recăpătarea unor funcții motorii) sau operații, fie ca parte din activitatea de pregătire a sportivilor.

De câte tipuri este kinetoterapia
Care sunt obiectivele kinetoterapiei
Ce afecțiuni tratează kinetoterapia
Ce diferențe există între kinetoterapie și fizioterapie
Ce persoane NU ar trebui să apeleze la kinetoterapie
Kinetoterapia pentru copii

De câte tipuri este kinetoterapia

Există două tipuri de kinetoterapie: de recuperare și profilactică. Kinetoterapia de recuperare are drept obiectiv refacerea unor funcții diminuate ale organismului (diminuare care a apărut ca urmare a unui traumatism sau boli). Kinetoterapia profilactică, pe de altă parte, vizează menținerea sănătății sau încetinirea cronicizării unei boli, prin exercițiu fizic, masaj medical și tehnici de relaxare.

Dacă apelezi la această formă de terapie pentru a ameliora o anumită afecțiune fizică, există un risc mai mare de febră musculară, cel puțin pe termen scurt (aceasta va apărea ca urmare a exercițiilor de întindere musculară sau în urma masajului medical).

Care sunt obiectivele kinetoterapiei

În funcție de nevoile fiecărui pacient, un terapeut concepe un plan personalizat de exerciții, care se desfășoară la indicațiile transmise direct de terapeut și care are drept scop:

  •  Recuperarea  mobilității – dacă ai dificultăți în timpul  mersului la sfârșitul ședințelor de kinetoterapie (trebuie să  urmezi minim 10 ședințe) se dorește recuperarea capacității de mișcare și creșterea mobilității articulațiilor. Recuperare se  face în cadrul unui program stabilit de specialist.
  •  Inducerea  relaxării – relaxarea musculară este esențială pentru  a îmbunătăți controlul asupra funcțiilor organismului și  pentru a corecta mișcările involuntare (apărute ca un simptom al  unei boli sau ca urmare a unui traumatism). Cu timpul, durerea se va  reduce, la fel și contracțiile musculare și vei reuși să te relaxezi în timpul ședințelor de kinetoterapie
  •  Reeducarea  sensibilității – se referă la punerea în practică a  unor exerciții fizice pentru a spori reacțiile la stimuli. În  acest caz se dorește reeducarea și recuperarea funcțiilor faciale, genitale sau sfincteriene  
  •  Corectarea  posturii – kinetoterapia poate fi de ajutor și atunci când  vine vorba de menținerea unei posturi armonioase. Prin exerciții  medicale, se poate corecta atât postura pe scaun, cât și cea din timpul mersului, prin exerciții de tonifiere a musculaturii și  realiniere a părților corpului (brațe, picioare, trunchi, spate)
  •  Educarea  și reeducarea coordonării, controlului și echilibrului –  prin kinetoterapie poți redobândi control asupra reacțiilor  musculare prin îmbunătățirea reflexelor și a capacității de coordonare și control. Se dorește și păstrarea echilibrului în  poziție statică și în mers
  •  Reeducarea  respiratorie – organismul va fi mai realaxat. Prin  anumite exerciții de kinetoterapie vei învăța să respiri corect  pentru a permite relaxarea musculaturii..
  •  Îmbunătățirea  rezistenței și a forței musculare – specific mai ales  sportivilor, dar și persoanelor supraponderale care vor să  slăbească sau persoanelor cu un stil de viață sedentar care vor  să își recapete tonusul muscular. În acest caz, persoanele sunt expuse unor exerciții de rezistență însă, în același timp, li  se monitorizează nivelul de oboseală, capacitatea cardiovasculară și respiratorie, nivelul glicemiei și consumul energetic pentru a  evita accidentarea sau extenuarea

Este important de știut că aceste ședințe de kinetoterapie trebuie obligatoriu continuate acasă pentru a obține rezultatele dorite. Calitatea exercițiilor trebuie, de asemenea, respectată, pentru ca rezultatul să fie durabil, chiar permanent. De asemenea, dacă exercițiile sunt executate corect, vor apărea rapid semne de îmbunătățire a stării de sănătate.

Tratamentul terapeutic se va desfășura pe bază de programare din avans, pentru un anumit număr de ședințe.

Terapeutul va trebui să realizeze o evaluare a stării de sănătate a pacientului, în funcție de diagnosticul pus de medicul acestuia. Astfel, terapeutul va alege un nivel de exerciții potrivit pentru antrenarea pacientului.

Kinetoterapia îți poate oferi, de asemenea, un moment de relaxare datorită tehnicilor pe care le poți învăța de la terapeut în acest sens.

Ce afecțiuni tratează kinetoterapia

Kinetoterapia are o mulțime de aplicații, de la recuperarea în urma unei traumatism sau accident, până la corectarea posturii, creșterea anduranței sportive și susținerea procesului de recuperare a mobilității. Mai jos sunt câteva dintre cazurile în care este nevoie să apelezi la servicii de kinetoterapie:

  •  Afecțiuni  cardiovasculare și pulmonare – recomandat mai ales  înainte și după operații de inimă/plămâni (de exemplu, bypass  coronarian) dar și după atac de cord, afecțiuni obstructive pulmonare sau fibroză pulmonară. Obiectivul este recăpătarea  capacității cardiovasculare/pulmonare (inima trebuie să pompeze suficient sânge pentru funcționarea normală a organelor iar  plămânii trebuie să filtreze suficient oxigen pentru a permite funcționarea inimii și a celorlalte organe)
  •  Afecțiuni  geriatrice (de la artrită la osteoporoză, cancer,  Alzheimer, dislocări de șold, recuperarea echilibrului,  incontinență urinară etc) se aplică mai ales persoanelor vârstnice iar kinetoterapia îți ajută să treacă prin această  etapă a vieții cu demnitate 
  •  Afecțiuni  neurologice (post-atac vascular cerebral, dureri cronice de  spate cauzate de vătămarea nervilor, scleroză multiplă,  vătămarea unor părți ale creierului, boala Parkinson și alte  afecțiuni neurodegenerative, paralizie facială sau accidentarea  coloanei) – cum adesea astfel de probleme de sănătate sunt însoțite de pierderea vederii, a echilibrului și a  funcționalității mușchilor, exercițiile medicale se vor concentra asupra acestor aspecte în vederea obținerii independenței (cel puțin parțiale)
  •  Afecțiuni  din sfera de ortopedie (operații ortopedice, hernie de  disc, luxații, entorse, scolioză, lordoză, cifoză, dureri de  spate, paralizii, sindrom de tunel carpian, probleme tempo-mandibulare, fracturi sportive etc) – obiectivul este  recuperarea mobilității  
  •  Afecțiuni  pediatrice (congenitale, de dezvoltare, neuromusculare sau  ca urmare a unor boli) – kinetoterapia se concentrează, în acest  caz, asupra îmbunătățirii capacităților motorii și a echilibrului precum și creșterea funcționalității musculare și  a anduranței (în unele cazuri, exercițiile medicale ajută și la recuperarea senzorială sau cognitivă)
  •  Sănătatea  feminină – kinetoterapia se adresează celor cu probleme  precum osteoporoza, durerea pelviană, perioada pre și post-natală,  umflarea mâinilor sau a picioarelor, incontinența urinară și poate chiar fi de ajutor creșterea ratei de concepție la femeile  afectate de infertilitate
  •  Probleme  sportive – în cazul sportivilor, kinetoterapia are mai  multe funcții, fiind benefică în recuperarea după  accidentare sau în prevenirea unei accidentări prin educarea  sportivilor.

Dacă suferi de vreuna dintre aceste condiții medicale, e indicat să apelezi la un ajutor de specialitate. Ele ar putea fi tratate dacă urmezi ce recomandări îți dă kinetoterapeutul. Uneori, este posibil ca tratamentul să fie completat cu diverse medicamente sau suplimente medicinale.

Anumite exerciții fizice și masajul influențează favorabil respirația, metabolismul, circulația sangvină și echilibrează activitatea sistemului nervos central.

Kinetoterapeutul tratează și persoanele care au suferit accidente traumatice. El va ține cont și de afecțiunile preexistente pentru a stabili un nivel la care vor avea loc exercițiile. Structura exercițiilor va fi astfel decisă potrivit stării de sănătate generale a pacientului. Cu timpul, terapeutul poate decide adăugarea unor noi exerciții sau creșterea nivelului acestora, în funcție de evoluția pacientului.

Cu metodele specifice utilizate, kinetoterapeutul îl va învăța pe cel care îi calcă pragul cabinetului să se folosească cât mai mult de echilibrul, mai ales dacă pacientul se tratează de probleme la coloană.

Kinetoterapia este, de asemenea, folosită uneori în diverse boli de metabolism.

Ce diferențe există între kinetoterapie și fizioterapie

O confuzie des întâlnită apare între kinetoterapie și fizioterapie. Dacă kinetoterapia este o specializare ce vizează modalități în domeniul recuperării musculare, articulare și neuronale prin mișcare, fizioterapia înseamnă o formă de tratament care are la bază agenți fizici (aer, lumină, electricitate).

Spre deosebire de kinetoterapie, care lucrează cu mișcările corpului, fizioterapia include mai multe forme de tratament (terapie cu ultrasunete, magnetoterapie, electroterapie etc). În general, fizioterapia este recomandată mai ales pentru a preveni o accidentare și pentru a facilita realizarea sarcinilor fizice ușoare (mers, păstrarea echilibrului etc).

Dacă un kinetoterapeut lucrează în spitale, centre de reabilitare și centre sportive, un fizioterapeut lucrează în colaborare cu doctorii (procesul de prevenție este unul colaborativ).

Ce persoane NU ar trebui să apeleze la kinetoterapie

Deși kinetoterapia poate fi benefică în majoritatea cazurilor de probleme locomotorii, neurologice sau de recuperare, există și o serie de excepții. Mai jos sunt categoriile de persoane care nu ar trebui să apeleze la această formă de tratament:

  •  pacienții  cu operații pe coloană care au anchiloză 
  •  pacienți  cu operații articulare (mai ales în perioada postoperatorie  timpurie)
  •  pacienții  cu rupturi de tendoane sau mușchi
  •  pacienții  cu probleme grave ale sistemului cardiovascular, respirator sau  renal (va preciza acest lucru și doctorul)
  •  pacienții  afectați de cancer al coloanei vertebrale sau a articulațiilor
  •  pacienții  cu forme complexe de cancer
  •  pacienții  cu hemoragii deschise
  •  pacienții  cu accident vascular cerebral (kinetoterapia este indicată însă  doar după trecerea unui anumit interval de timp și numai la recomandarea doctorului)
  •  pacienții  cu fracturi ale oaselor tubulare (tibie, cubitus, metatarsiene,  metacarpiene, falangele degetelor)

Kinetoterapia (gimnastica medicală) este o modalitate de a pune exercițiul fizic medical în centrul procesului de recuperare. Executarea cu atenție a exercițiilor, precum și repetarea lor (conform instrucțiunilor) acasă, reprezintă o modalitate sigură de grăbire a recuperării.

Kinetoterapia pentru copii

Kinetoterapia pentru copii este pregătirea fizică medicală care tratează afecțiuni prin exerciții fizice pentru copiii cu diverse afecțiuni. Terapia în cazul copiilor presupune mai multă muncă din partea kinetoterapeutului pentru că el va trebui să îl lase pe copil să se simtă în largul lui și, prin intermediul unor metode speciale, să-l facă pe acesta să simtă că este o joacă.

Kinetoterapeutul deține controlul și se asigură că pacientul ascultă ce proceduri terapeutice sunt necesare pentru recuperare. Pentru a avea rezultate, terapeutul trebuie să stabilească un plan de obiective în funcție de ce diagnostic are copilul, dar și după evaluarea fizică a micului pacient. El va alege astfel metoda de joc care se potrivește cel mai bine copilului.

Un bebeluș poate fi adus la terapeut pentru tonifierea și normalizarea tonusului muscular, în general, în cazul sugarilor prematuri.

Copii care ajung la kinetoterapeut își vor normaliza tonusul muscular, vor fi mai puțin stresați, mobilitatea și starea de atenție se vor îmbunătăți, diferite deformări și deviații ale coloanei vertebrale vor se vor corecta (afecțiuni precum: cifroza, scolioza, hiper lordoza sau spatele plan).

Kinetoterapia are, de asemenea, rolul de a corect pozițiile vicioase de acasă sau de la școală ale copilului.

Mai multe probleme de mers importante ale copilului se tratează cu ajutorul și stimularea unui fizioterapeut. Printre acestea se numără: platfusul, tal vag, genu valgum, genu varum.

Alte afecțiuni ale unui copil pentru care este necesară vizita la terapeut sunt: luxația congenitală de șold, torticolis, maladia scheuermann, hipotonia.

Sursa foto : Shutterstock 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*